Prima conferință din seria „Artele vizuale și recuperarea istoriei recente a României”

„În cadrul expoziției Învățământul artistic bucureștean și arta românească după 1950 (curator Adrian Guță), Muzeul Național de Artă Contemporană - MNAC și Universitatea Națională de Arte din București organizează o serie de conferințe tematice și întâlniri cu artiști în perioada martie-noiembrie 2015.

Prima conferință din seria Artele vizuale și recuperarea istoriei recente a României va avea loc joi, 12 martie, 18:30 la MNAC, cu participarea invitaților Irina Cărăbaș, Ruxandra Demetrescu, Dan Erceanu, Alexandru Rădvan, Ioana Vlasiu, și evocând artiștii: George Apostu, Corneliu Baba, Ion Bitzan, Octav Grigorescu, Vasile Kazar și Florin Mitroi. Moderator: Adrian Guță.

Intrarea este liberă.”

Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roșu. Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)

„În 1945, autoritățile comuniste au inițiat un plan de construcție urbană și industrializare intensivă, care avea să culmineze în 1968 cu reorganizarea administrativ-teritorială a României. În acest context, s-au deschis foarte multe șantiere noi, unde se concentra o forță de muncă venită din diferite zone ale țării. Marile centre industriale au devenit astfel și mari centre urbane.

Volumul analizează procesul de urbanizare a localităților Hunedoara și Călan, ca urmare a dezvoltării combinatelor siderurgice de aici. Sunt prezentate programele de sistematizare, politicile economice aplicate de regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primele proiecte arhitectonice și dinamica fondului locativ, toate purtând amprenta influenței sovietice.

Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Volumul IX, 2014, Marginalități, periferii și frontiere simbolice. Societatea comunistă și dilemele sale identitare. Ștefan Bosomitu, Luciana M. Jinga (coord.).

„Regimul comunist s-a confruntat în permanență cu un dușman, real sau închipuit, care a devenit o realitate omniprezentă la nivel discursiv. Împotriva acestui dușman statul a dus o politică de izolare și excludere ce căpăta deseori valențe și tonuri represive. Pe lângă promovarea unor politici menite să distrugă punctele de convergență ale vechii societăți, autoritățile au trebuit să identifice noi tipuri de dialog, pentru a reconstrui societatea într-un cadru controlat și susținut de către regimul-stat. Cele 13 studii reunite în volum explorează politicile de marginalizare și excludere adoptate de regimul comunist și răspunsurile actorilor sociali la aceste politici. Sunt de asemenea analizate procesele de dezintegrare a structurilor antebelice și eforturile de înregimentare a diferiților actori politici și sociali în anii postbelici, precum și periferiile artistice și culturale din România comunistă.”

Cei interesați pot găsi cuprinsul aici.

Informații preluate de pe site-ul Editurii Polirom, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Prezentare de album, Oana Ionel Demetriade, Alexandru Șerbănescu, „Generalul Nicolae Rădescu - Profilul unui om de stat în imagini şi documente”

Joi, 12 martie 2015, ora 16, la Muzeul Naţional de Istorie a României (Calea Victoriei nr.12), Sala Lapidarium, va avea loc prezentarea albumului Generalul Nicolae Rădescu - Profilul unui om de stat în imagini şi documente, avându-i ca autori pe Oana Ionel Demetriade şi pe prof.univ.dr. Alexandru Şerbănescu.

Vor lua cuvântul: prof. univ. dr. Mihai Retegan (Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti), Silviu B. Moldovan (şeful Serviciului Cercetare, Editare din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu (Director general al Muzeului Naţional de Istorie a României), Oana Ionel Demetriade (CNSAS), prof. univ. dr. Alexandru Şerbănescu.

Evenimentul este organizat de Muzeul Național de Istorie a României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Editura Oscar Print.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Nicolae Păduraru

La sfârșitul lunii ianuarie a plecat dintre noi fostul deținut politic Nicolae Păduraru din Bacău. S-a născut la 8 martie 1921 în comuna Vasile Roaită, Bacău. În 1937 a devenit membru în Frăţiile de Cruce. În timpul războiului a luptat pe frontul de Vest. A căzut prizonier și a ajuns în lagăr de unde a fost recrutat de reprezentanții Guvernului Național de la Viena. S-a reîntors în țară în vara lui 1945 iar în contextul alegerilor din ’46 a făcut propagandă pentru PNȚ.

A fost arestat la 31 mai 1948 şi condamnat la 7 ani de închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Suceava, Gherla şi Aiud. A trecut prin reeducarea violentă de la Gherla, despre care își amintea: „Eram carne vie... Nu m-o’ bătut la pielea goală, m-o’ bătut numa’ îmbrăcat, şi mă punea pe aceeaşi poziţie, da’ rahat n-am mâncat... […] Mă învăţasem acum, ştiam cum e cu bătaia, şi când venea’ cu ciomegile dădea’... dar nu ziceam un cuvânt, nu scoteam nimica, şi asta i-o enervat şi mai tare...” A fost eliberat la 29 mai 1955, dar a primit trei ani domiciliu obligatoriu în comuna Dropia, în Bărăgan.

Apariție editorială: Anca Bujoreanu, Sfinți martiri și mărturisitori români ai secolului XX

„Volumul tratează experiențele prin care au trecut creștinii în închisorile și lagărele de exterminare din România în timpul regimului comunist și modul în care au reușit să-și păstreze nealterată credința în Dumnezeu.  Aceste realități istorice sunt analizate dintr-o perspectivă teologică, ce nu a fost foarte des abordată în alte lucrări, o mare parte dintre ele axându-se pe surse memorialistice.”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Adenium, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.