Între 22-28 August 2010 are loc la Râmnicu Sărat ediţia a IV-a a Universităţii de Vară organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Anul acesta tematica este "Comunismul între memorie şi istorie", iar numărul de studenţi participanţi este de 20.
Un studiu inedit dedicat declinului clasei muncitoare în perioada post-comunistă a apărut foarte recent la Editura Polirom.
Lucrarea are la bază o cercetare desfăşurată de profesorul David Kideckel în perioada 1999-2002 în Valea Jiului şi Făgăraş. Mărturiile utilizate aparţin unor foşti mineri şi muncitori din cele două zone, şi arată agonia clasei muncitoare româneşti în anii ’90.
„Beneficiar al unui statut social dramatic diminuat, muncitorul trece din rîndurile elitei într-un plan secundar din punct de vedere social. Dacă altădată minerii şi muncitorii reprezentau elita forţei de muncă româneşti şi se bucurau de numeroase privilegii, astăzi abia dacă sînt menţionaţi în lucrările privind transformările postsocialiste. Volumul tratează tocmai declinul acestor grupuri sociale după 1989, în cei mai grei ani de după regimul comunist (1999-2002).”
În 2002, ca o continuare a acestui proiect, împreună cu Alin Rus, a demarat şi munca la un film documentar „Zilele minerilor. Viaţa şi moartea culturii clasei muncitoare.”
David A. Kideckel este profesor de antropologie culturală şi aplicată la CentralConnecticutStateUniversity din New Britain, SUA. A fost preşedinte al Society for the Anthropology of Europe şi consultant pentru organizaţii internaţionale implicate în urmărirea transformărilor din Europa Centrală şi de Est. Este un bun cunoscător al realităţilor româneşti, efectuând cercetări privind colectivizarea agriculturii în Ţara Făgăraşului încă din anii ’70. O parte din rezultatele acestor cercetări au fost publicate în lucrarea Colectivism şi singurătate în satele româneşti, apărută în 2006, la Editura Polirom.
Între 6-15 August 2010 are loc la Râşnov Festivalul de film istoric. Aflat la prima ediţie internaţională, acesta aduce în România şi Europa de Est un nou concept festivalier. În cadrul festivalului, într-un maraton cinematografic de peste 100 de ore, urmează să ruleze peste 60 de filme de ficţiune româneşti şi internaţionale (unele în premieră pentru România), filme documentare (materiale unice din Arhiva Naţională de Film şi Arhiva Ministerului Apărării din Franţa). De asemenea or să fie concerte, un târg de carte şi expoziţii.
Trei sunt temele majore care sunt abordate anul acesta în cadrul festivalului:
- „Regina Maria” - 135 de ani de la naşterea Reginei Maria a României (29.10.1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – 18.07.1938, Sinaia, Regatul României);
b) „Al doilea Război Mondial” - 65 de ani de la terminarea celui de-al doilea Război Mondial (1945-2010)
c) „Luxemburg” - 100 de ani de la începerea relaţiilor diplomatice între România şi Marele Ducat de Luxemburg (05.12.1910)
Pentru mai multe detalii şi pentru programul manifestărilor vizitaţi site-ul oficial:http://www.ffir.ro/
Ieri, sub semnătura lui Mihai Şoica, a apărut în Evenimentul Zilei un articol interesant despre Ioan Rigo, unul dintre securiştii implicaţi în acţiunile de prindere a partizanilor anticomunişti care au activat pe Valea Arieşului.
Ioan Rigo, fost ofiţer de Securitate în perioada 1948- 1960, povesteşte în Evenimentul Zilei cum erau descoperiţi luptătorii anticomunişti din munţi şi modul în care se derulau interogatoriile din beciurile Securităţii.
Semnalez aici o nouă apariţie editorială în peisajul istoriografic contemporan, şi anume primul număr al revistei Archiva Moldaviae, vol. I/2009, 480 p.
După cum suntem anunţaţi de către echipa editorială, „Archiva Moldaviae este o revistă cu specific istoric şi arhivistic, cu apariţie anuală, în cadrul căreia materialele sunt redate în limba română sau în limbi de circulaţie internaţională. Ea urmăreşte să aducă în circuitul ştiinţific studii savante şi surse inedite, în special documente de arhivă, referitoare în principal la trecutul Moldovei, precum şi la România modernă şi contemporană. Perspectivele integratoare, raportările la istoria Europei central-estice îşi vor găsi un loc binemeritat în paginile revistei. Publicaţia se adresează în mod deosebit istoricilor şi arhiviştilor, dar ea este declarat deschisă pentru cercetători din câmpuri variate de cunoaştere, care apelează (şi) la documentele păstrate în arhive publice sau private ori în biblioteci.”
Aşa cum se poate vedea din cuprinsul revistei, există şi câteva studii şi contribuţii care vizează perioada comunistă, motiv pentru care am decis că este important ca ea să ajungă şi la cei care vizitează acest blog.
Mai jos cuprinsul revistei în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă:
Cei interesaţi de a publica în vol. II/2010 al Archiva Moldaviae – sau în numerele următoare –, materiale (studii, documente, recenzii, note bibliografice etc.) care privesc mai ales trecutul Moldovei, dar şi pe cel al României moderne şi contemporane, dar în egală măsură care vizează istoria regiunilor învecinate sau mai extinsul spaţiu central-est european, cu care Moldova a avut legături de-a lungul timpului, găsesc mai jos condiţiile tehnice:
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc continuă publicarea on line a fişelor de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici. Această etapă reprezintă o parte a proiectului mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea.
În urma prelucrării literelor L, M, N, O a rezultat un număr de aproximativ 13.500 deţinuţi politici. Astfel, totalul provizoriu al fişelor matricole penale postate, până la litera O inclusiv, se ridică la aproximativ 77.000, ceea ce însumează peste 50.000 de deţinuţi politici.
Acum patru zile anunţam aici plecarea dintre noi a fostului deţinut politic Luca Călvărăsan din Sibiu şi, din păcate, azi am fost anunţat că şi doctorul Teofil Mija din Braşov l-a urmat.
Născut la 11 septembrie 1923, în comuna Bratei-Sibiu, a urmat Facultatea de Medicină şi a fost doctor în ştiinţe medicale. Membru al Centrului Studenţesc Legionar din Cluj,a fost implicat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă din zona Codrului Fetea (între Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Agnita), care a acţionat până în 1948. A fost arestat la 25 mai 1950 în Bucureşti şi condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile din Cluj, Aiud, Gherla, Jilava, Oradea, Poarta Albă. A fost eliberat la 1 august 1964.
Un interviului realizat cu el la 25 martie 2007 a fost publicat în volumul III al seriei Experienţe carcerale în România comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2009, pp. 143-157.
Redau mai jos câteva fragmente din acest interviu:
„Sunt un supravieţuitor foarte norocos al exterminării la care a fost supus tineretul universitar, studenţimea română, noi, aşa-zisa generaţie din 1948. Deci, Partidul Comunist şi securiştii, fiindcă securiştii erau braţu’ înarmat al Partidului Comunist, ne-au distrus, au distrus o generaţie de tineret care ar fi trebuit să fie generaţia conducătoare a Ţării Româneşti de mai târziu. Sunt medic primar în boli infecto-contagioase şi epidemiologie, sunt doctor în ştiinţele medicale şi licenţiat în biologie-geografie.
[...]
Noi nu am ieşit după Revoluţie. Nu ne-a văzut cineva mergând să-l tragem pe unu’ de mânecă să-i spunem: „Domne, dumneata m-ai omorât! Dumneata m-ai chinuit!” Nu. I-am lăsat în pace. Este un Judecător în care ei nu cred, Dumnezeu din cer, şi pentru noi este suficient că suntem în viaţă. Încă o dată repet: mai mult decât atâta n-am dorit. Şi, pentru asta, atât cât mai suntem în viaţă, pot să afirm şi să spun cu mâna pe inimă că, pentru mine, regimu’ comunist a fost criminal, şi criminali au fost securiştii... nu numa’ criminali, nişte călăi ordinari. Asta a fost Securitatea, domnule!
[...]
Eu nu ştiu cum să mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat, şi m-am legat prin jurământ că dacă voi rămâne în viaţă, toată viaţa mea care îmi va mai fi dată mă voi lupta şi îi voi ajuta pe cei nenorociţi. Şi vreau să vă spun că sunt medic pensionar, şi în vara asta voi împlini 84 de ani, însă eu nu am renunţat la activitatea profesională, pentru că profesiunea de medic eu mereu am comparat-o cu aceea de preot. Un preot sau un medic nu au voie să pună la o parte profesiunea în momentul în care au ieşit la pensie. Dacă puterile fizice şi intelectuale permit, ei trebuie să-şi ducă profesiunea până când li se bat cele 4 cuie în sicriu!”
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Fundaţia Konrad Adenauer şi în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea din Bucureşti) vor organiza la Bucureşti, în 29-30 octombrie 2010 Conferinţa Internaţională cu tema Justiţia Penală de Tranziţie în Societăţile Postdictatoriale (Transitional Criminal Justice in Post-Dictatorial Societies).
Sunt de profesie istoric. Îmi plac munca mea, excursiile la munte, muzica rock şi lucrurile amuzante. Restul... e tacere. PS: Punctele de vedere exprimate pe acest blog nu reprezintă în nici un fel punctul de vedere al instituţiilor la care sunt angajat sau afiliat.
