joi, 9 iunie 2011
Film despre investigaţia CICCR de la "Râpa Robilor" de la Aiud
Un scurt filmuleţ produs "la cald" de CICCR despre investigaţia de la "Râpa Robilor" de la Aiud demarată pe 7 Iunie 2011.
miercuri, 8 iunie 2011
Conferinţa Dealing with the Past: The Role of Historians’ Commissions – The Swiss and the Romanian Experience: A Symposium
The Embassy of Switzerland in Romania in partnership with the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of Romanian Exile will organize on June 14 and 15, 2011, in Bucharest, a symposium on the role of historian’s commission in the process of dealing with the past. The event will feature scholars from both countries who were either directly involved in the functioning of such commissions or who have written extensively on their role and significance.
In 2011, Switzerland and Romania celebrate a century of diplomatic relations. The anniversary of our countries’ mutual friendship and historical partnership is an excellent framework of academic dialogue. The symposium will therefore be an opportunity for common, shared knowledge on the difficult task of working through the responsibilities and traumas our recent histories.
More details here.
Imagini de la investigaţia arheologică de la „Râpa Robilor” Aiud
Prin amabilitatea colegilor de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) postez câteva imagini de la investigaţia arheologică de la „Râpa Robilor” Aiud, unde comuniştii au ingropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei din localitate. Mai multe detalii despre această acţiune se pot găsi în comunicatul de presă al CICCR aici.
Mai multe imagini mai jos.
Lansare de carte la Zalău: Flavia Coposu „Amintiri povestite. Amintiri trăite”
Fundaţia „Corneliu Coposu”, filiala Zalău, în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă şi Centrul de Cultură şi Artă Sălaj organizează vineri, 10 iunie, de la ora 13.00, în Sala „Porolissum” a Consiliului Judeţean, lansarea cărţii Amintiri povestite. Amintiri trăite, scrisă de Flavia Coposu, sora marelui Corneliu Coposu.
„Cartea reprezintă un adevărat document istoric pentru Sălaj şi, în special, pentru Bobota. Flavia Coposu rememorează perioada pe care familia Coposu a petrecut-o la Bobota, până la Dictatul de la Viena, din 1940. Vorbim de perioada cea mai fericită a vieţii familiei Coposu. Surorile spun că în timpul prigoanei din timpul comunismului se refugiau în amintirile legate de Bobota şi Sălaj”, explică dr. Marin Pop, preşedintele filialei Zalău a Fundaţiei „Corneliu Coposu”.
La eveniment vor participa autoarea, Flavia Coposu, cât şi Rodica, cealaltă soră a lui Corneliu Coposu. Surorile Seniorului vor rememora pentru cei prezenţi momente mai puţin cunoscute din copilăria şi adolescenţa fratelui lor şi amintiri legate de viaţa familiei Coposu în Bobota.
Cartea a fost editată cu sprijinul Academiei Civice, iar prima lansare a avut loc săptămâna trecută, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei.
Informaţie preluată de pe blogul: Bârlogul PNŢCD.
marți, 7 iunie 2011
Imagini de la vernisajul expoziţiei „Râmnicu Sărat - Închisoarea Tăcerii (1945-1963)”.
Astăzi, în curtea Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), a avut loc vernisarea expoziţiei „Râmnicu Sărat - Închisoarea Tăcerii (1945-1963)”.
Printr-o construcţie tridimensională în aer liber, concept curatorial al Irinei Hasnas Hubbard, sunt prezentate aspecte din istoria închisorii în perioada comunistă. Sunt reconstituite momente ale vieţii în închisoare (regulamentul de funcţionare, regimul alimentar, pedepsele, modalităţile de comunicare, tratamentul medical, izolarea) şi câteva portrete ale celor încarceraţi aici.
Expoziţia a fost organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu CNSAS, Fundaţia „Corneliu Coposu”, Arhivele Naţionale şi Ordinul Arhitecţilor din România şi a beneficiat de sprijinul Fundaţiei „Konrad Adenauer”, al Institutului Cultural Român, al Fundaţiei Pro-Patrimonio şi al RPER-Rencontre du Patrimoine Europe-Roumanie.
Expoziţia poate fi vizitată până pe 17 iunie.
Mai multe imagini vezi mai jos.
Povestea familiei Șușman istorisită de Traian Șușman
Pentru cei interesaţi de rezistenţa anticomunistă din România, pe blogul Despre demnitate poate fi citit un interviu din anul 2000, cu Traian Şuşman, fiul lui Teodor Şuşman, liderul grupului de partizani cu acelaşi nume, care a activat în zona Munţilor Vlădeasa.
luni, 6 iunie 2011
Imagini de la reînhumarea osemintelor partizanului anticomunist Teodor Şuşman
Prin amabilitatea d-lui Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi voluntar în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România pot să prezint câteva imagini de la reînhumarea osemintelor partizanului anticomunist Teodor Şuşman. Ceremonialul de reînhumare a avut loc în 2 iunie 2011, de „Ziua Eroilor”, pe un teren al familiei Şuşman aflat la 11 km de Răchiţele, pe Valea Firii, la marginea pădurii spre Padiş. Locul este marcat de o troiţă ridicată de urmaşi în memoria sa. Slujba religioasă a fost oficiată de părintele greco-catolic din Huedin, Viorel Bănuţ.
duminică, 5 iunie 2011
Investigaţie arheologică organizată de CICCR în zona "Râpa Robilor" de lângă închisoarea Aiud.
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) organizează la Aiud, începând cu data de 7 iunie 2011, o investigaţie arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Râpa Robilor, unde comuniştii au ingropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei din localitate.
Textul comunicatului de presă al CICCR mai jos.
Osemintele lui Teodor Şuşman, liderului partizanilor din zona Huedin, au fost reînhumate
În 22-24 iunie 2010, echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (formată din Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza) au descoperit în Răchiţele osemintele partizanului anticomunist Teodor Şusman. În 2 iunie 2011, de „Ziua Eroilor”, aceste oseminte au fost reînhumate pe terenul privat al familiei Şuşman, la 11 km de sat, pe Valea Firii, la marginea pădurii spre Padiş, lângă o troiţă ridicată de urmaşi în memoria sa. Slujba religioasă a fost oficiată de părintele greco-catolic din Huedin, Viorel Bănuţ.
Pentru reînhumare s-a folosit o cutie de brad confecţionată de Teodor Suciu (Volcea), ultimul supravieţuitor al grupului, care a plătit şi taxa pentru expertizarea osemintelor la Institutul de Medicină Legală din Cluj.
În urma experizării s-a stabilit că Teodor Şusman nu s-a sinucis, ci a fost împuşcat de securişti, fiind descoperite nu mai puţin de 6 gloanţe.
Pentru mai multe detalii despre Teodor Şuşman (senior) poate fi consultă şi scurta biografie a acestuia de pe wikipedia.
Semnalez, totodată, un articol despre Teodor Şuşman şi grupul său de partizani, semnat de Bogdan Lupescu, şi publicat în revista „Formula AS”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
