Apariție editorială: Codruț Constantinescu, Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control și propagandă

„Mirajul utopiei a fascinat intelectualii de la Platon încoace. I-au căzut victime filozofi, regi, scriitori, ziarişti. O utopie a fost şi comunismul, o utopie şi întinderea URSS-istă care l-a pus în practică. Cartea lui Codruţ Constantinescu este o analiză a literaturii de călătorie în acest spaţiu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, o analiză a raportului dintre cele două tendinţe  majore existente atunci, cea de relevare a adevărului şi cea de mistificare a realităţilor dure din URSS.

Serge de Chessin, Albert Londres, Édouard Herriot, Joseph Roth, Walter Benjamin, Paul Vaillant-Couturier, Panait Istrati, Theodore Dreiser, Dorothy Thompson, Hergé, Liam O’Flaherty, Pierre Dominique, Malcolm Muggeridge, Arthur Koestler, Alexandru Sahia, Romain Rolland, Louis-Ferdinand Céline, André Gide, Pierre Herbart, Lion Feuchtwanger, Léon Nicole, Constantin Virgil Gheorghiu, George Călinescu, John Steinbeck, Geo Bogza, Nina şi Jean Kéhayan, iată numele, mai mult sau mai puţin ilustre, ale celor care au crezut sau nu au crezut în utopia societăţii comuniste perfecte ilustrate de URSS, ale celor care i-au trecut graniţele în vizite mai lungi sau mai scurte, întorcându-se apoi pentru a scrie elogios, menţinând aşadar utopia, sau pentru a dezvălui adevărul, detronând-o. Lectura cărţii este o bună ocazie de a observa că nu numai sistemul sovietic „de fermecare” a fost vinovat de minciuna răspândită, ci mai ales oamenii de cultură occidentali.”

Daniel Șandru, Sorin Bocancea (coord.), Mass-media si democratia in Romania postcomunista (ed. a II-a)

„Volumul reprezintă cea de a doua ediție, revăzută și adăugită, a demersului publicistic realizat, sub același titlu, în anul 2011. Acesta se constituie într-o abordare interdisciplinară a manierei în care a evoluat relația dintre mass-media și democrația în România postcomunistă. În peisajul politologic ori sociologic și în cel al abordărilor normative sau empirice cu privire la mass-media, un asemenea subiect nu reprezintă, desigur, o noutate. La modul general ori mizând pe analize comparative de natură empirică, există în literatura de specialitate demersuri cu rol deschizător de drumuri. Cu toate acestea, o analiză interdisciplinară a relației dintre mass-media și democrație, în contextul evoluției postcomuniste a României, de care să fie preocupați specialiști români nu a fost semnalată până în prezent. În această nouă ediție, analizelor realizate de specialiști în științe politice, sociologie și științele comunicării li se adaugă cele ale unor reprezentanți importanți ai mass-media românești contemporane (din sfera jurnalismului cotidian și din aceea a jurnalismului cultural), precum și cele aparținând unor scriitori și critici literari. Reunite de interesul pentru dezbaterea multiplelor fațete ale relației dintre evoluția sistemului media și aceea proprie sistemului politic românesc postcomunist, fiecare dintre textele publicate în volum asigură o direcție de cercetare ce are în vedere «starea de fapt» a spațiului nostru public pe două dintre dimensiunile sale cele mai importante.”

Apariție editorială: Dorin Cimpoeșu, Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012)

„În cei peste peste douăzeci de ani care fac obiectul analizei noastre, şi care în cea mai mare parte au trecut de la declararea Independenţei, la conducerea Republicii Moldova s-au succedat 6 guvernări:

·           guvernarea agrariano-frontistă (1990 - 1994);

·           guvernarea agrariano-socialistă (1994 - 1998);

·           guvernarea A.D.R., de centru-dreapta (1998 - 1999);

·           guvernarea de tranziţie, Dumitru Braghiş (1999 - 2001);

·           guvernarea(restauraţia) comunistă (2001 - 2009);

·           guvernarea A.I.E., de centru-dreapta (2009 - 2012).

La o simplă analiză comparată se poate observa, pe de o parte, că în cea mai mare parte a perioadei(18 ani), Republica Moldova a fost condusă de partide de stânga şi extrema stângă si doar un interval de timp foarte scurt(4 ani) de partide democratice de centru-dreapta.

Apariție editorială: Cristina Nedelcu, Politica României față de Problema Palestiniană. 1948-1979

„Subiectul lucrării de faţă priveşte Politica României faţă de Problema palestiniană în perioada cuprinsă între anii 1948-1979, accentele principale urmând să cadă asupra relaţiilor cu grupările palestiniene care au întreținut legături cu reprezentanții români, fără însă a părăsi contextul arab oriental. În ceea ce ne privește, considerăm că, mai ales în perioada menționată mai sus, nu se poate vorbi de o distanțare a Palestinei de țările arabe vecine. Dimpotrivă, în aceste țări, ca urmare a evoluțiilor interne (spre exemplu, existența unui grup numeros de refugiați palestinieni, găzduirea și/sau sprijinirea în unele cazuri a structurilor care și-au asumat lupta pentru eliberarea Palestinei, etc.), se pot identifica situații chiar de interiorizare a luptei pentru eliberarea teritoriilor palestiniene, ceea ce explică de ce am acordat pe parcursul materialului atenție deosebită și Siriei, Egiptului sau Iordaniei.

Apariție editorială: Sorin Turturică, Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securităţii

„Am citit manuscrisul acestei cărţi cu sufletul la gură. Am rămas uimit să constat că în arhivele fostei Securităţi se află atât de multe informaţii despre primele aviatoare ale României. Autorul a făcut o cercetare aprofundată şi a reuşit să pună în pagină o poveste care va trezi în orice cititor o emoţie puternică. Recomand această carte tuturor! (Prof. univ. dr. Valeriu Avram)”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Militare.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Tertulian Langa

S-a născut la 26 octombrie 1922 în Târgu Mureş. A urmat cursurile Facultății de Filosofie, ale celei de Filologie şi al celei de Psihologie. După finalizarea studiilor a funcţionat o vreme la Bucureşti ca asistent al profesorului G.G. Antonescu de la Pedagogie.

A fost arestat în aprilie 1948 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Jilava, Pitești, Văcărești, Gherla, Aiud, Lugoj, Galaţi, Grădina şi Salcia. A fost eliberat la 24 iunie 1964.

După eliberare, la 20 decembrie 1964 a fost hirotonit preot.

După 1990 a fost numit în funcţia de Vicar General al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.

A scris 15 monografii profesionale pe linie sociologică, a tradus Noul Testament şi Psaltirea. A fost un prolific publicist, cu numeroase articole şi interviuri în ziare şi reviste, și intervenții la posturi de radio naţionale sau din străinătate. Una dintre cele mai importante lucrări ale sale este „Trecând pragul tăcerii”, publicată în 2009 la Editura Muzeului Literaturii Române, în care își prezintă pe larg experiențele din temniţele comuniste.

IICCMER cere Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat pentru omor deosebit de grav

La 30 iulie 2013 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale împotriva fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, locotenent-colonel (r) Alexandru Vișinescu (88 de ani), pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În urma investigațiilor desfășurate în ultimele luni, IICCMER a identificat o serie de probe care indică faptul că, în perioada în care lt.-col. (r.) Alexandru Vişinescu a îndeplinit funcția de comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv 1956–1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur. Acesta poate fi calificat drept unul de exterminare, prin raportare la condiţiile inumane de detenţie, care au dus în final la decesul unor deţinuţi politici aflați în executarea pedepselor privative de libertate în această închisoare.

Apariție editorială: Magda Cârneci, Artele plastice în România 1945-1989. Cu o addenda 1990-2010. Ediția a II a revăzută, adăugită și ilustrată

După instaurarea regimului comunist, evoluția artei românești a început să difere semnificativ de cea a artei din țările rămase în afara blocului totalitar. Pornind de la premisa că această evoluție a fost determinată de reguli socioculturale specifice, Magda Cârneci analizează raportul dintre sfera puterii și sfera artistică de-a lungul întregii perioade comuniste, propunând o viziune sintetică, în care istoria artei se îmbină cu politologia și sociologia. În completarea acestei analize, addenda schițează evoluția artelor plastice după decembrie 1989, când România intră într-o nouă „eră estetică”. Volumul ne oferă o istorie a tendințelor stilistice și a personalităților artistice, dar și o altfel de lectură a artei românești moderne, bazată pe noi unghiuri de interpretare și ilustrată cu reproduceri ale unor opere reprezentative pentru perioada respectivă.

Call for papers: Conferinţa Naţională a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Ediţia a III-a „Manifestaţii anticomuniste în Europa Centrală şi de Est”, 6-8 noiembrie 2013, Bucureşti

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează în perioada 6-8 noiembrie 2013, la Bucureşti, Conferinţa Naţională „Manifestaţii anticomuniste în Europa Centrală şi de Est”.

Scopul conferinţei este de a analiza rolul manifestaţiilor de masă în amendarea practicilor de tip totalitar. În acelaşi timp, conferinţa urmăreşte evidenţierea dinamicii regimurilor comuniste în raport cu coagularea forţelor antitotalitare.

Pe 8 noiembrie 1945, manifestaţia publică pentru susţinerea Majestăţii Sale Regelui Mihai I avea să se transforme rapid într-o manifestaţie anticomunistă, la care s-au alăturat elevi, studenţi, profesori, ingineri, clerici, care au scandat lozinci împotriva puterii comuniste instalate la 6 martie 1945. Drept urmare, un număr considerabil de participanţi au devenit ţinte ale regimului comunist.

Call for Contributions: Re-thinking the Central and Eastern Europe Totalitarianisms: Challenges, Entanglements and Reassessments. 2nd Annual Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students, October 17-18, 2013 - Sibiu (Romania)

The 2nd Annual Interdisciplinary Conference on Totalitarianism for PhD Students – “Re-thinking the Central and Eastern Europe Totalitarianisms: Challenges, Entanglements and Reassessments” is a forum for the presentation of the PhD students’ research results in the fields of history, political sciences, sociology, arts, literature, etc.

The conference encourages an international and cross-disciplinary exchange between PhD students engaged in research on Central and East-European totalitarianisms, the history of communism and post-communism, Holocaust studies. The goal of the conference is to support networking and collaboration between PhD students who work on specific topics related to the aforementioned research themes.