A apărut numărul 82-83 al revistei „Memoria”

A apărut numărul 82-83 al revistei „Memoria. Revista gândirii arestate”. Pentru cei interesați redau mai jos conținutul numărului curent.

Şcoala de vară „Istoria dincolo de cuvinte”

Eşti elev în clasele IX-XII în București? Vrei să știi mai multe despre torționari și despre detenția în perioada comunistă?

Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Responsabilizare Civică te invită să participi la Şcoala de Vară „Istoria dincolo de cuvinte”, ediția a III-a 2013, în perioada 26-30 august.

Descoperă trecutul recent, perioada pe care părinţii şi bunicii tăi au trăit-o. Vizitează o fostă închisoare politică comunistă (în cadrul Penitenciarului Jilava), discută cu foşti deţinuţi politici, cercetători şi oameni care lucrează în domeniu.

Dacă vrei să participi, trimite un eseu de maxim 500 de cuvinte pe tema „Amintiri despre comunism” până pe 21 august 2013 la adresa de mail contact@apcrc.ro. Evenimentele vor avea loc în Bucureşti.

Cei interesați pot găsi mai multe informații pe site-ul APCRC.

Comemorarea monseniorului Vladimir Ghica la Memorialul Totalitarismului de la Jilava

Pe data de 30 august 2013 la iniţiativa preşedintelui Emil Constantinescu, Fundaţia Română pentru Democraţie va organiza în colaborare cu Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti o prezentare a Memorialului Jilava pentru participanţii la beatificarea Monseniorului Vladimir Ghica, martir al credinţei,  care a fost asasinat de organele de represiune comuniste din România în închisoarea Jilava în 16 mai 1954.

Vor fi prezenţi peste 50 de înalţi reprezentanţi ai clerului din mai multe ţări europene şi membri ai familiei monseniorului Ghica.

În cadrul acestui eveniment se va prezenta un film documentar cu mărturiile foştilor deţinuţi politici anticomunişti din perioada 1948-1964.

Un punct important va fi reculegerea la aşa numitul Reduit, partea centrală a Fortului 13 Jilava în care au fost încarceraţi şi torturaţi cei care erau consideraţi duşmanii regimului comunist. Vizitatorii vor putea parcurge şi un traseu până la Valea Piersicilor zona în care erau executaţii deţinuţii politici condamnaţi la moarte.

Presa este invitată la acest eveniment. Acreditările se pot obţine la Fundaţia Română pentru Democraţie: email cabinet_ec@constantinescu.ro; tel. 0213160397 zilnic de luni până vineri între orele 10.00-15.00.

Gen. magistrat (r) Ioan Dan, Teroriştii din '89. Probe prezentate şi comentate de un fost şef al Procuraturilor Militare, Lucman, București, 2012

Să nu se creadă cumva că aş fi avut relaţii, altele decât cele oficiale, cu generalul Militaru. Despre relaţii amicale nu poate fi vorba, ba, mai mult, nu i-am dus la îndeplinire nici rugămintea sau sugestia (de ordin nu se poate vorbi deoarece, pe linie profesională, nu îi eram subordonat) de a-i aresta, la Timişoara, pe membrii CADA (aşa-zisul Comitet de Acţiune pentru Democratizarea Armatei).

În legătură cu acest subiect, este necesar să mă refer, în câteva rânduri, la generalul de aviaţie Dumitru Puiu, despre care se spune că, după ce a apărut la televizor în ziua de 24 decembrie 1989 – când a afirmat că deţine dovezi filmate în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Otopeni în aceeaşi zi – ar fi dispărut de străzile Timişoarei, la începutul anului 1990, fiind, apoi, internat la Spitalul de psihiatrie din oraş. Se afirma că această ştire ar fi fost publicată în ziarul „România Liberă” din 18 decembrie 2007.

Apariție editorială: Florin Stan, Situația evreilor din România între anii 1940-1944, Argonaut, Cluj-Napoca, 2012

După aprecierea prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, care semnează Prefaţa volumului, ,,Această carte este o istorie a unei perioade grele, chiar extrem de grele din istoria noastră, scrisă fără ură şi părtinire, pur şi simplu din respect pentru adevăr”, încheind prin remarca după care ,,un merit deosebit atât al lucrării, cât şi al autorului deopotrivă constă în bogăţia de informaţii inedite ca urmare a cercetărilor întreprinse în diverse arhive din ţară, precum şi în Republica Moldova, care fac din acest volum un adevărat eveniment editorial”.

Apariție editorială: Codruț Constantinescu, Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control și propagandă

„Mirajul utopiei a fascinat intelectualii de la Platon încoace. I-au căzut victime filozofi, regi, scriitori, ziarişti. O utopie a fost şi comunismul, o utopie şi întinderea URSS-istă care l-a pus în practică. Cartea lui Codruţ Constantinescu este o analiză a literaturii de călătorie în acest spaţiu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, o analiză a raportului dintre cele două tendinţe  majore existente atunci, cea de relevare a adevărului şi cea de mistificare a realităţilor dure din URSS.

Serge de Chessin, Albert Londres, Édouard Herriot, Joseph Roth, Walter Benjamin, Paul Vaillant-Couturier, Panait Istrati, Theodore Dreiser, Dorothy Thompson, Hergé, Liam O’Flaherty, Pierre Dominique, Malcolm Muggeridge, Arthur Koestler, Alexandru Sahia, Romain Rolland, Louis-Ferdinand Céline, André Gide, Pierre Herbart, Lion Feuchtwanger, Léon Nicole, Constantin Virgil Gheorghiu, George Călinescu, John Steinbeck, Geo Bogza, Nina şi Jean Kéhayan, iată numele, mai mult sau mai puţin ilustre, ale celor care au crezut sau nu au crezut în utopia societăţii comuniste perfecte ilustrate de URSS, ale celor care i-au trecut graniţele în vizite mai lungi sau mai scurte, întorcându-se apoi pentru a scrie elogios, menţinând aşadar utopia, sau pentru a dezvălui adevărul, detronând-o. Lectura cărţii este o bună ocazie de a observa că nu numai sistemul sovietic „de fermecare” a fost vinovat de minciuna răspândită, ci mai ales oamenii de cultură occidentali.”

Daniel Șandru, Sorin Bocancea (coord.), Mass-media si democratia in Romania postcomunista (ed. a II-a)

„Volumul reprezintă cea de a doua ediție, revăzută și adăugită, a demersului publicistic realizat, sub același titlu, în anul 2011. Acesta se constituie într-o abordare interdisciplinară a manierei în care a evoluat relația dintre mass-media și democrația în România postcomunistă. În peisajul politologic ori sociologic și în cel al abordărilor normative sau empirice cu privire la mass-media, un asemenea subiect nu reprezintă, desigur, o noutate. La modul general ori mizând pe analize comparative de natură empirică, există în literatura de specialitate demersuri cu rol deschizător de drumuri. Cu toate acestea, o analiză interdisciplinară a relației dintre mass-media și democrație, în contextul evoluției postcomuniste a României, de care să fie preocupați specialiști români nu a fost semnalată până în prezent. În această nouă ediție, analizelor realizate de specialiști în științe politice, sociologie și științele comunicării li se adaugă cele ale unor reprezentanți importanți ai mass-media românești contemporane (din sfera jurnalismului cotidian și din aceea a jurnalismului cultural), precum și cele aparținând unor scriitori și critici literari. Reunite de interesul pentru dezbaterea multiplelor fațete ale relației dintre evoluția sistemului media și aceea proprie sistemului politic românesc postcomunist, fiecare dintre textele publicate în volum asigură o direcție de cercetare ce are în vedere «starea de fapt» a spațiului nostru public pe două dintre dimensiunile sale cele mai importante.”

Apariție editorială: Dorin Cimpoeșu, Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012)

„În cei peste peste douăzeci de ani care fac obiectul analizei noastre, şi care în cea mai mare parte au trecut de la declararea Independenţei, la conducerea Republicii Moldova s-au succedat 6 guvernări:

·           guvernarea agrariano-frontistă (1990 - 1994);

·           guvernarea agrariano-socialistă (1994 - 1998);

·           guvernarea A.D.R., de centru-dreapta (1998 - 1999);

·           guvernarea de tranziţie, Dumitru Braghiş (1999 - 2001);

·           guvernarea(restauraţia) comunistă (2001 - 2009);

·           guvernarea A.I.E., de centru-dreapta (2009 - 2012).

La o simplă analiză comparată se poate observa, pe de o parte, că în cea mai mare parte a perioadei(18 ani), Republica Moldova a fost condusă de partide de stânga şi extrema stângă si doar un interval de timp foarte scurt(4 ani) de partide democratice de centru-dreapta.

Apariție editorială: Cristina Nedelcu, Politica României față de Problema Palestiniană. 1948-1979

„Subiectul lucrării de faţă priveşte Politica României faţă de Problema palestiniană în perioada cuprinsă între anii 1948-1979, accentele principale urmând să cadă asupra relaţiilor cu grupările palestiniene care au întreținut legături cu reprezentanții români, fără însă a părăsi contextul arab oriental. În ceea ce ne privește, considerăm că, mai ales în perioada menționată mai sus, nu se poate vorbi de o distanțare a Palestinei de țările arabe vecine. Dimpotrivă, în aceste țări, ca urmare a evoluțiilor interne (spre exemplu, existența unui grup numeros de refugiați palestinieni, găzduirea și/sau sprijinirea în unele cazuri a structurilor care și-au asumat lupta pentru eliberarea Palestinei, etc.), se pot identifica situații chiar de interiorizare a luptei pentru eliberarea teritoriilor palestiniene, ceea ce explică de ce am acordat pe parcursul materialului atenție deosebită și Siriei, Egiptului sau Iordaniei.

Apariție editorială: Sorin Turturică, Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securităţii

„Am citit manuscrisul acestei cărţi cu sufletul la gură. Am rămas uimit să constat că în arhivele fostei Securităţi se află atât de multe informaţii despre primele aviatoare ale României. Autorul a făcut o cercetare aprofundată şi a reuşit să pună în pagină o poveste care va trezi în orice cititor o emoţie puternică. Recomand această carte tuturor! (Prof. univ. dr. Valeriu Avram)”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Militare.