International Summer School Sarajevo 2011 “Human Rights and Transitional Justice”

Pentru cei interesaţi de drepturile omului şi de justiţia de tranziţie, organizatorii "International Summer School Sarajevo 2011: Human Rights and Transitional Justice” 18 July - 31 July 2011, anunţă deschiderea sesiunii de aplicaţii.

Mai multe detalii  aici.

Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere

 Editura Lucman a lansat recent volumul „Mărturisitorii - Minuni. Mărturii. Repere”, îngrijit de Ciprian Voicilă. Lucrarea, apărută cu binecuvântarea ÎPS. Justinian Chira,  are trei părţi: prima cu minuni făcute de sfintele moaşte de la Aiud sau de părintele Ilie Lăcătuşu, a doua cu interviuri cu foşti deţinuţi care L-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste, iar a treia cu diferite materiale despre cinstirea noilor mucenici.

Detalii şi comenzi aici

Cuprinsul cărţii mai jos:

Lansare de carte: Hédi Fried: A treia viaţă

Miercuri, 4 mai 2011 ora 14 la Muzeul „George Enescu”, Calea Victoriei, nr. 141 va avea loc lansarea volumului A treia viaţă, semnat de Hédi Fried.

La eveniment participă, alături de autoare, Doina Jela şi Silvia Colfescu.

Fiică a unei familii de intelectuali evrei din Sighet, Hédi Fried a fost deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie, în perioada ocupaţiei maghiare a Ardealului de Nord. A supravieţuit, împreună cu sora sa, şi a ales să trăiască în Suedia. Istoria deportarii ei şi cea a inserării dificile într-o nouă societate au fost scrise în două carţi, apărute deja în româneşte (Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la Auschwitz; Întoarcere la viaţă).

Personalitate marcantă a societăţii civile suedeze, Hédi Fried s-a remarcat prin activitatea neobosită pusă în slujba idealului înţelegerii şi bunei convieţuiri între oameni. Eforturile ei de a face cunoscut coşmarul Holocaustului sunt concretizate în volumul Pendulul vieţii.

Pornind de pe poziţiile profesiunii ei de psiholog, autoarea a oferit, de mulţi ani încoace, consiliere şi tratament supravieţuitorilor Holocaustului stabiliţi în Suedia. Organizarea unui centru, în care aceşti oameni suferind de traume profunde să fie întâmpinaţi cu căldură şi înţeleşi, este descrisă, cu talent si seriozitate, în volumul A treia viaţă.

Volumele pot fi comandate şi online, pe site-ul editurii: www.edituravremea.ro.

Dumitru Bacu: Piteşti - Centru de reeducare studenţească

 La Editura Christiana, Bucureşti, în Colecţia: „Cruciaţii Secolului XX” , a apărut recent ediţia a IV-a cărţii semnate de Dumitru Bacu: Piteşti - Centru de reeducare studenţească. Ediţia este îngrijită de Răzvan Codrescu şi are o prefaţă semnată de Pr. Gheorghe Calciu.

„Aşa cum despre scriitorii realişti ruşi din secolul XIX s-a putut spune că se trag toţi din Mantaua lui Gogol, tot aşa despre memorialiştii români ai temniţelor comuniste din secolul XX s-ar putea spune că se trag toţi din Piteştiul lui Dumitru Bacu (1923-1997), carte apărută în Spania în 1963, pe când în România închisorile politice încă nu fuseseră lichidate, iar la Aiud era în toi ultima fază a „reeducării”.

Oricât de mult s-a scris ulterior sau se va mai scrie de aici înainte despre „fenomenul Piteşti”, ea îşi păstrează prestanţa unică şi forţa mărturisitoare. Această a IV-a ediţie este de fapt prima ediţie integrală şi profesională care apare în România, oferind – pe lângă prefaţa părintelui Calciu la ediţia a II-a – şi o bibliografie la zi a mărturiilor şi studiilor despre cumplitul experiment concentraţionar din Piteştiul anilor 1949-1951.” (Răzvan Codrescu)

Detalii şi comenzi aici.

Cuprinsul volumului mai jos:

Istoria dincolo de cuvinte

Istoria dincolo de cuvinte este un proiect independent, realizat în spiritul principiului „pro bono publico”, de mai mulţi oameni ce şi-au dorit să se implice în amplul şi controversatul proces de reconstrucţie a memoriei referitoare la istoria recentă a României. L-am pornit pentru a aduce o schimbare, pentru a ne da aportul la construirea unei societăţi civile mai bune prin cultură, mentalitate şi morală. Partenerii implicaţi în acest proiect sunt:

- Penitenciarul Jilava;
- Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România;
- Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”;
- Colegiul Naţional „Sfântul Sava”;
- Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”;
- Şcoala Centrală;
- 50mmStudios.

Proiectul constă în vizitarea fostului penitenciar comunist Jilava, cu elevi de la 4 licee din Bucureşti, însoţiţi de foşti deţinuţi politici. Deşi implică un număr mare de elevi, scopul lui nu este numai educaţia, ci şi deschiderea orizonturilor celor implicaţi către domeniul studiului istoric al comunismului în România şi în lume.

Este vorba de condamnare, dar şi de asumare. Este vorba de morală, nu de politică. Membri ai partidelor istorice, legionari, ţărani, muncitori, militari, toţi au stat demni în faţa bătăilor şi umilinţelor, în faţa foametei şi morţii. Istoria dincolo de cuvinte este un „proiect-omagiu”. Amintim demnitatea, nu vederile politice. Respectăm suferinţa, nu diferenţele.

Mai multe informaţii pe blogul proiectului: http://reconstructiamemoriei.wordpress.com/

       Imagini de la prima vizită: aici

CICCR organizează concursul „Copilărie în comunism”

Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România organizează, în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Fundaţia Culturală „Negru Vodă” proiectul „Copilărie în comunism”, dedicat elevilor de liceu care doresc să efectueze interviuri de istorie orală pe această temă. Participanţii, elevi de liceu cu vârsta între 14-19 ani, trebuie să realizeze un interviu de istorie orală cu o persoană care s-a născut şi şi-a trăit copilăria în timpul regimului comunist din România. CICCR este deschis colaborării cu cadrele didactice interesate să participe, în calitate de profesori coordonatori, la acest program. Aceştia vor primi din partea CICCR certificate care să ateste activitatea depusă în cadrul acestui program. Cei mai buni elevi vor avea ocazia să participe la Şcoala de vară „Comunismul nu este istorie” de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus, organizată de CICCR în colaborare cu Fundaţia Culturală „Negru Vodă”, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului” şi Fundaţia Konrad Adenauer. Mai multe detalii aici

Stéphane Courtois: Comunism si totalitarism

   După două decenii de la căderea Zidului Berlinului, Stéphane Courtois formulează o serie de teze privitoare la originea şi evoluţia totalitarismului. În opozitie cu tezele tradiţionale ale lui Hannah Arendt şi George Mosse, care văd rădacinile totalitarismului în statul nazist şi în cel stalinist, Courtois subliniază rolul fundamental al lui Lenin şi al bolşevismului în apariţia acestui fenomen politic. Pe baza informaţiilor extrase din arhivele de la Moscova, el redefineşte rolul lui Stalin şi natura crimelor în masă comise de regimurile comuniste – aşa-numitul „genocid de clasă”, singurul fenomen care poate explica foametea din Ucraina sau asasinatele din Cambodgia. În final analizează memoria tragică a comunismului în Europa Centrala şi de Est, memoria glorioasă a comunismului în Europa Occidentală – în special în Franţa – şi memoria paradoxală a URSS-ului în Rusia lui Vladimir Putin care îl reabilitează pe Stalin. Un capitol special este dedicat dictaturii comuniste din România şi crimelor comise în numele acesteia.

’70/’80. Tinereţea noastră

Pentru cei care nu au ajuns încă să vadă expoziţia-eveniment ‘70/’80. Tinereţea noastră, aceasta mai este deschisă până la 19 iunie.

Expoziţia este realizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, şi face parte dintr-un proiect mai amplu, iniţiat în anul 2009 de către CNSAS şi intitulat Tinereţea mea în comunism - între libertate şi constrângere!

Prin intermediul acestui demers, organizatorii şi-au propus să supună atenţiei o altă perspectivă de prezentare a vieţii tinerilor într-una din cele mai dure perioade ale istoriei recente, anume ultimele două decenii ale României comuniste. Se intenţionează astfel aducerea la lumină a experienţelor celor care şi-au trăit copilăria şi tinereţea în comunism, în condiţii de constrângere şi cenzură ale unei dezvoltări educaţionale şi personale profound configurate ideologic. Structurată pe trei mari capitole, expoziţia urmăreşte viaţa tinerilor între 7 ani (intrarea în rândul organizaţiei pionerilor) şi 30 de ani (ieşirea din U.T.C.) pe câteva coordinate principale: palierul ideologic, prezenţa Securităţii şi viaţa cotidiană. Dacă partea ideologică este centrată pe imagine, cea privind prezenţa Securităţii în viaţa tinerilor este axată pe documentele păstrate în arhivele CNSAS. Viaţa cotidiană este prezentată prin diverse „artefacte” care prin simpla lor prezenţă trezesc amintiri pentru cei care au trăit acea epocaă. Dorind să aibă un impact public cât mai bine reliefat, palierul ideologic este configurat pornind de la modele grafice standard din acele vremuri (colaje, desen, lozinci etc.).

Proiectul educaţional: Drepturile omului în istoria recentă a României

 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc lansează proiectul educaţional Drepturile Omului în Istoria Recentă a României. Programul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, precum şi învăţătorilor şi profesorilor care lucrează ei. Scopul programului este formarea şi consolidarea valorilor democratice în rândul elevilor şi profesorilor, precum şi dezvoltarea unei didactici bazate pe o pedagogie a libertăţii, a educaţiei pentru diversitate, a respectului pentru drepturile omului şi a educaţiei civice.

Proiectul inculde crearea unui curriculum pentru activităţi extraşcolare şi cele de tip „şcoala după şcoală” pentru elevii de gimnaziu, publicarea unor materiale didactice pentru elevi şi profesori pe tema drepturilor omului, organizarea de cursuri de formare pentru profesori şi a unor concursuri şi campanii civice pentru elevi şi organizarea unei tabere de iarnă la finalul lui 2011.

Drepturile omului în istoria recentă a României - Cursuri de formare pentru învăţători şi profesori

 

      În perioada mai-iunie 2011, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc - în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Fundaţia Konrad Adenauer, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România - CLIO şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - organizează 4 cursuri de formare pentru învăţători şi profesori care predau discipline umaniste (istorie, ştiinţe socio-umane, limba română, limbi străine) pe tema Drepturile omului în istoria recentă a României. 

       Programul se adresează învăţătorilor şi profesorilor care lucrează cu copii cu vârste între 10 şi 15 ani. Scopul programului este formarea şi consolidarea valorilor democratice în rândul elevilor şi profesorilor, precum şi dezvoltarea unei didactici bazate pe o pedagogie a libertăţii, a educaţiei pentru diversitate, a respectului pentru drepturile omului şi a educaţiei civice. Cursurile se desfăşoară pe parcursul a două zile şi abordează teme precum: „Şcolarizarea emoţiilor”, „Comunism vs. Drepturile omului”, „Cetăţenia şi spiritul public”.