StatCounter

luni, 22 iulie 2013

Apariție editorială: Corina Bernic, Ernest Wichner, La început a fost dialogul. Grupul de Acțiune Banat și prietenii. Poezii, proza, polemici

Înființat in 1972, Grupul de Acțiune Banat a reunit autori de limbă germană din Timișoara care doreau să creeze o literatură neconvențională. Scrierile lor, critice la adresa regimului comunist, au atras atenția autorităților și, în consecință, Grupul a fost desființat în 1975. Antologia conține texte deja apărute și inedite ale membrilor grupării și ale apropiaților lor, fotografii, dialoguri, interviuri, precum și texte ale unor scriitori timișoreni despre Grupul de Acțiune Banat.

Apariție editorială: Joachim Gauck, Iarnă-n Vară, Primăvară-n Toamnă

În „Iarnă-n Vară, Primăvară-n Toamnă” Joachim Gauck își rezumă, limpede și calm, întreaga viață, de la copilăria cu tatăl deportat în URSS (fără a fi fost nazist) la îndelungata perioadă în care și-a transformat amvonul într-o baricadă de la înălțimea căreia le distribuia enoriașilor săi demnitate, revoltă și speranță; de la complicata și esențiala activitate de descifrare a dosarelor, în cadrul instituției căreia i-a fost și creier, și suflet, și care îi poartă neoficial numele, la alegerea sa ca președinte al Germaniei. Acest ultim pas, făcut peste prăpastia ce desparte de obicei societatea civilă de clasa politică, întregește destinul emoționant al unei personalități pentru care ideile și faptele nu s-au contrazis niciodată. A fi președintele Germaniei nu e pentru fostul pastor Gauck o onoare mai mare decât este pentru Germania onoarea de a-l avea președinte pe gânditorul și organizatorul Institutului Gauck. 
Informații preluate de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

duminică, 21 iulie 2013

Apariție editorială: Mihaela-Cristina Verzea, Partidul-Stat. Structuri politice (1948-1965)

Lucrarea își propune să urmărească „definirea şi argumentarea conceptului de PartidStat  şi prezentarea structurilor politice prin intermediul cărora Partidul Muncitoresc Român a monopolizat puterea politică, realitatea puterii fiind transferată de la organele de stat la cele de partid.
După  căderea comunismului, accesul la fondurile de arhivă  a permis studierea regimurilor de factură  totalitară.
Au fost astfel publicate culegeri de documente, au fost elaborate studii şi lucrări ştiinţifice care abordează această perioadă istorică, însă o analiză detaliată  asupra modului în care Partidul şia subordonat  şi a controlat viaţa de stat prin intermediul structurilor politice special create nu există. Sau cercetat fie fenomenele sociale, politice, economice, culturale şi spirituale specifice regimurilor staliniste, fie sau realizat prezentări evenimenţiale ale acestui interval de timp. Considerăm astfel obligatorie completarea istoriografiei cu un studiu care să  recompună  osatura PartiduluiStat.”
Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun.

Apariție editorială: Alexandru Purcăruș, În vâltoarea Razboiului Rece. Revolutia Maghiară din 1956

„La 23 octombrie 1956, o manifestaţie a studenţilor din Budapesta – amplificată spontan până la nivelul unei demonstraţii populare de proporţii – a căpătat, din cauza exceselor inutile ale Securităţii autohtone, caracterul unei revolte. Seismul era rezultatul acumulării unor tensiuni şi frustrări enorme într-o societate istovită şi exasperată de experimentul comunist. În aceeaşi noapte, intervenţia tancurilor sovietice, chemate de liderii maghiari pentru a restabili liniştea, a radicalizat spiritele, revendicările căpătând un pronunţat accent naţional şi antisovietic. Tăvălugul revoluţionar a obligat conducerea de la Budapesta să accepte compromis după compromis. În numai treisprezece zile, în Ungaria s-a revenit la sistemul pluripartit, au fost asumate deciziile privind retragerea trupelor sovietice şi ieşirea ţării din Pactul de la Varşovia şi a fost proclamată neutralitatea. La 4 noiembrie, sub privirile indiferente ale Occidentului, agresiunea trupelor Armatei Roşii a amânat, pentru aproape o jumătate de secol, visul de libertate al maghiarilor.