Apariție editorială: Maria Cica, Aromânii. Povești de suflet

„Volumul reprezintă o serie întreagă de poveşti culese din documentarea autoarei, narate de interlocutori din spaţiul specific comunitarilor aromâni, oameni care au trecut prin diferite momente şi provocări ale vieţii. Toate aceste poveşti sunt redate într-un mod simplu, accesibil tuturor, iar volumul este, practic, o mică parte a istoriei poporului şi civilizaţiei aromâne din această parte de continent”.

Informații preluate din ziarul Telegraf din Constanța, unde cei interesați pot găsi mai multe informații.

Apariție editorială: Marcela Sălăgean, Transilvania în jocul de interese al marilor puteri (1940-1947)

„Valorificând o diversitate de surse: documente, lucrări generale și speciale, studii și articole publicate în țară sau străinătate – volumul de față are ca obiect analiza procesului decizional al marilor puteri privind chestiunea Transilvaniei în perioada 1940–1947, [...] doreşte să ofere o perspectivă istorică pentru înţelegerea evenimentelor şi deciziilor care au avut în centrul lor problema Transilvaniei, subiect care, pe întregul parcurs al primei jumătăți a secolului al XX-lea, s-a aflat în atenția autorităților și a opiniei publice din România și Ungaria, dar și a marilor puteri ale vremii, a reținut atenția politicienilor, dar și pe aceea a experților în domeniul relațiilor internaționale, dreptului internațional, istoriei, geografiei, economiei, etnologiei, fiecare dintre aceștia elaborând scenarii și propunând soluții în dorința de a înlătura un posibil factor de tensiune regională”. (Autoarea)

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul cărții.

Apariție editorială: Lucian Nastasă, Dragoș Sdrobiș (eds), Politici culturale și modele intelectuale în România

„Studiile din acest volum încearcă să surprindă amplitudinea anumitor modele sociale și să releve impactul politicilor culturale în România modernă. Dacă unele dintre acestea se axează pe evidențierea unor clivaje – etnice, politice sau sociale – inerente promovării sociale, altele încearcă să surprindă dezvoltarea sferei de acțiune a politicilor culturale, într‑o Românie care încerca din mers să învețe și să producă modernitatea. Autorii studiilor de față sunt convinși că părăsirea certitudinilor moștenite reprezintă cheia cultivării spiritului critic, care să ajute, la rându-i, la articularea unor interogații relative la relația dintre elite, societate și istorie”. (Dragoș Sdrobiș)

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Apariție editorială: Gabriel Moisa, Clio în zodia ideologizării. Interferenţe politico-istoriografice în România comunistă

„Prezentul volum face o analiză transversală asupra raportului dintre ideologie şi istorie de-a lungul unei jumătăţi de secol românesc aflat sub Cortina de Fier, cu un plus de accent pe intervalul 1965–1989, anii în care la conducerea Partidului Comunist Român s-a aflat Nicolae Ceauşescu. Am extins cercetarea pe întreaga perioadă comunistă pentru a determina mai uşor evoluţia scrisului istoric, ingerinţa directivei politice, dar mai ales pentru a urmări continuităţile şi discontinuităţile istoriografice de la o etapă la alta, în funcţie de imperativele momentului, generate de necesităţile regimului. Investigaţia noastră îşi propune să discute raportul dintre politică şi istorie începând încă de la instaurarea guvernului marionetă Groza, deci implicit a regimului comunist, încheiat cu evenimentele din decembrie 1989, să explice histopolitografia comunismului românesc, locul scrisului istoric în politică precum şi mai ales al politicii în istoriografie”. (Autorul)

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul cărții.

Apariție editorială: Alexandru Purcăruș: Tovarășul de luptă, Caragiale. Aniversarea lui nenea Iancu din 1952

„Lucrarea este scrisă într-un stil accesibil şi agreabil. Autorul, istoric de profesie, face apel la izvoarele istorice, la document. Cartea conţine un amplu studiu dedicat modului în care au înţeles comuniştii să-l celebreze pe nenea Iancu, în 1952 şi în 1962 (când se împlinea o jumătate de veac de la trecerea în eternitate a marelui scriitor). Atmosfera epocii este redată în amănunt, insistându-se asupra luptei pentru putere din interiorul partidului (în 1952, Gheorghiu-Dej a reuşit să îndepărteze grupul Vasile Luca, Ana Pauker, Teohari Georgescu de pe scena politică) şi asupra condiţiilor sociale (în acelaşi an a fost impusă o reformă monetară care a împins populaţia la lipsuri teribile). Poate cele mai interesante pagini se referă la măsura în care era cunoscut şi citit Caragiale de către cei din elita conducătoare a vremii.

Anexele conţin documente inedite din Arhivele Naţionale, articole din „Scânteia” şi fragmente din studiile şi conferinţele închinate lui Caragiale în 1952 (semnează, între alţii, George Călinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu şi Radu Beligan).”

Volumul a apărut la Editura Nomina.

Informații preluate din Ziarul Financiar /Ziarul de duminică, unde cei interesați pot găsi un articol mai amplu.

Concurs național de creație pentru elevii din clasele IX-XII - „Un altfel de muzeu în școala ta: Muzeul comunismului”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Fundația Konrad Adenauer va derula în perioada 6 februarie - 21 martie concursul național de creație „Un altfel de muzeu în școala ta: Muzeul comunismului”.

Concursul se adresează elevilor din clasele IX-XII din unitățile de învățământ din România care aparțin de Ministerul Educației Naționale. Concursul își propune ca printr-un exercițiu de creativitate să atragă interesul elevilor asupra cunoașterii și studierii istoriei regimului comunist din România. Astfel, îi provocăm pe elevi să amenajeze în școala lor un spaţiu dedicat istoriei comunismului în România, un muzeu care să prezinte prin intermediul exponatelor (fotografiilor, obiectelor, creațiilor artistice) percepția lor despre perioada comunistă.

Dezbatere dedicată literaturii în comunism: „Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează vineri, 14 februarie, începând cu ora 16.00 la Librăria Bastilia din Bucureşti (Piaţa Romană nr. 5, Bucureşti), prima întâlnire din seria de dezbateri dedicate literaturii, „Oglinzi ale realului şi literaturi în oglindă. Reprezentări ale comunismului în literatura română”, care îi va avea ca invitaţi pe scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan.

Cu ocazia lansării seriei de dezbateri cu şi despre scriitorii români, organizate de IICCMER, alături de invitaţi vor interveni Andrei Muraru (preşedinte executiv IICCMER), Carmen Muşat (Universitatea din Bucureşti/Observator cultural) şi Camelia Runceanu (IICCMER).

Apariție editorială: Mariana Lustig-Weiss, Tata mi-a povestit. Amintirile lui Tiberiu Lustig

A apărut în 2013 în Israel volumul Tata mi-a povestit. Amintirile lui Tiberiu Lustig, semnat de Mariana Lustig-Weiss.

Acesta cuprinde amintirile lui Tiberiu Lustig – „distins medic originar din Transilvania, stabilit de patru decenii în Israel – consemnate cu fidelitate, de fiica sa Mariana Lustig-Weiss.”

Volumul completează un altul, „apărut cu aproape două decenii în urmă şi întitulat Familia mea - şase generaţii de evrei din Ardealul de Nord,  apărut în 1996, tot în Israel, şi tradusă în 1999, în limba ebraică.”

Mai multe detalii despre carte pot fi citite aici.

Apariție editorială: volumul VIII al Anuarului IICCMER, Între transformare și adaptare. Avataruri ale cotidianului în regimul comunist din România

La editura Polirom a apărut cel mai recent număr al anuarului IICCMER, Între transformare și adaptare. Avataruri ale cotidianului în regimul comunist din România. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Volumul VIII, 2013, număr coordonat de Luciana M. Jinga și Ștefan Bosomitu.

Volumul propune publicului analize referitoare la istoria regimului comunist din România din perspective inedite în discursul istoriografic. Studiile sugerează o abordare de jos în sus a regimului comunist, analizând structuri și practici ale cotidianului. Contribuțiile nu se rezumă la a reconstrui structuri esențiale ale vieții de zi cu zi, ci merg mai departe – identificând acele secvențe ale cotidianului care iau naștere și se dezvoltă în contextul existenței unui dialog între regimul comunist și instituțiile sale, pe de o parte, și societate, pe de altă parte.

Apariție editorială: Vlad Mitric-Ciupe, Arhitecții români și detenția politică 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională

Volumul semnat de Vlad Mitric-Ciupe, Arhitecții români și detenția politică 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională, apărut sub egida Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, pornește de la o incontestabilă stare de fapt: „insuficienta (re)cunoaștere a relației arhitecților cu regimul comunist – în special în primele decenii ale acestuia.” Cu toate că au mai apărut o serie de lucrări despre arhitecți în comunism, „subiectul tragediei prin care au trecut unii membri ai breslei este doar firav atins”, după cum afirmă însuși autorul în „Argumentul” cărții.

Lucrarea are la bază lucrările generale publicate pe tema comunismului românesc, foarte multă memorialistică, documente din arhivele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și Federației Române a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, dar și interviuri cu urmașii arhitecților condamnați politic și „arhivele” de familie ale acestor urmași.

Volumul detaliază și 75 de cazuri de arhitecți, în condițiile în care, la debutul cercetării se cunoșteau la nivelul breslei doar câteva nume de arhitecți întemnițați, iar în baza lucrărilor edite au fost identificate 30 de nume.

Cele 75 de cazuri sunt extrem de diverse, atât ca vârstă, gen, calificare profesională (elevi, studenți, diplomați), dar și din punct de vedere etnic (pe lângă români au fost arhitecți cu origini ungurești, evreiești, germane, italiene și aromâne).

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul lucrării: