Imagini din Reduitul şi Casimca "Fortului 13 Jilava"

În 30 august, studenţii participanţi la ediţia a III-a a Universităţii de Vară organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România la Râmnicu Sărat, au vizitat „Fortul 13 - Jilava”, una dintre cele mai temute închisori comuniste.
Spre deosebire de ceilalţi ani, ieri am avut ocazia să vizităm şi Casimca şi Reduitul, (aflate în zona centrală a Fortului) şi care în anii anteriori au fost inundate, nepermiţând accesul. Datorită secetei prelungite şi a eforturilor depuse de angajaţii Penitenciarului Jilava (şi în special de Dl. Cristian Micu), anul acesta vizita a fost una deosebită, imaginile de acolo depăşind orice aşteptări.
Pentru cei interesaţi, postez câteva imagini relevante.

O nouă acţiune de exhumare organizată de IICCR. Cazul Nicolae (Mişu) Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950

COMUNICAT DE PRESĂ

O NOUĂ ACŢIUNE DE EXHUMARE ORGANIZATĂ DE IICCR.

CAZUL NICOLAE (MIŞU) SELAGEA, ÎMPUŞCAT DE SECURITATE LA 2 SEPTEMBRIE 1950

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), înfiinţat prin H.G. nr. 1724 din 21 decembrie 2005, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.

Unul din obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este şi acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist, mai ales acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate, de obicei prin torturi urmate de împuşcare. Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor orale ale unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue căutări şi cercetări efective în teren, locaţiile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile. În opinia noastră, numărul acestor victime se situează în jurul a 10.000 de persoane.

În baza unei solicitări primite de către IICCR din partea domnului Nicolae Selagea, fiul lui Nicolae (Mişu) Selagea, Institutul a demarat o serie de cercetări de teren, în urma cărora a fost identificat locul în care a fost înhumat Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950, şi au fost demarate procedurile de exhumare a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Acţiunea de exhumare va avea loc în perioada 1-2 septembrie 2009, în cătunul Ancăieşti, satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, judeţul Alba.

*

Nicolae (Mişu) Selagea s-a născut la 12 februarie 1908 în satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, judeţul Alba. Era căsătorit şi avea 5 copii. Apartenenţă politică: membru al Partidului Naţional Ţărănesc. A fost membru în organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. A fost urmărit de Securitate încă din toamna anului 1948, pentru simplul motiv că făcuse propagandă în favoarea P.N.Ţ.

Nicolae Selagea a fost ucis prin împuşcare la 2 septembrie 1950 în cătunul Ancăieşti, satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, la o şură care la acea dată aparţinea unei anume Ancău Sofica. În urma unei trădări, a fost surprins şi blocat în acea şură, iar în schimbul de focuri care a urmat cu cadrele de Securitate, a fost rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu. Deşi rănit, a fost imediat împuşcat mortal, din apropiere, de către maiorul Kóvaci Mihail, pe atunci şeful Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda. Cadavrul a fost îngropat după câteva zile în apropiere, pe un teren care astăzi se află în proprietatea localnicei Ana Adam. Locul mormântului nu a fost niciodată marcat cu vreo cruce.

*

Această crimă, la fel ca şi altele executate de Securitate, a fost comisă la ordin, din motive politice, pe timp de pace, fără judecata vreunei instanţe, iar după părerea noastră astfel de crime nu pot fi considerate niciodată ca fiind prescriptibile.

Considerăm că demersul nostru de exhumare a lui Nicolae Selagea este unul legal şi moral, în conformitate cu atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

Pentru detalii despre acţiune

Marius Oprea, Preşedinte IICCR

0723-166423

Cosmin Budeancă, Şef Serviciu Muzee-Memorie IICCR

0728-040876; 0740-454916

Gheorghe Petrov, Arheolog

0731-440025; 0744-516108

Imagini de la operaţiunea IICCR de exhumare a lui Andrei Meşter, ucis de Securitate în 20 octombrie 1948, la Sălciua, jud. Alba

Exhumarea lui "Andrei Meşter", împuşcat de Securitate la 20 octombrie 1948

COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND ACŢIUNEA DE EXHUMARE A LUI ANDREI MEŞTER,
ÎMPUŞCAT DE SECURITATE LA 20 OCTOMBRIE 1949

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), înfiinţat prin H.G. nr. 1724 din 21 decembrie 2005, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.
Unul din obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este şi acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist, mai ales acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate, de obicei prin torturi urmate de împuşcare. Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor orale ale unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue căutări şi cercetări efective în teren, locaţiile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile. În opinia noastră, numărul acestor victime se situează în jurul a 10.000 de persoane.
În urma cercetărilor întreprinse, experţii IICCR au identificat locul în care a fost înhumat Andrei Meşter, împuşcat de Securitate în 20 octombrie 1949, şi au fost demarate procedurile de exhumare a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Acţiunea de exhumare va avea loc în perioada 27-28 August 2009, în loc. Sălciua (centrul comunal), jud. Alba.
*
Andrei Meşter s-a născut la 30 septembrie 1901 (sau 1902) în satul Parhida, com. Tămăşeu, jud. Bihor. Pe crucea de la mormântul său, confecţionată înainte de moartea sa, anul naşterii este indicat ca fiind 1901. Andrei Meşter şi-a satisfăcut stagiul militar între cele două războaie mondiale în cadrul Jandarmeriei, fiind în serviciu la Postul de Jandarmi din comuna Sălciua, jud. Alba. Aici a cunoscut-o pe Faur Valeria, născută în anul 1889, cu care ulterior s-a căsătorit, neavând copii împreună.
Andrei Meşter n-a fost nici chiabur, nici ţăran de rând, fiind însă un bun meseriaş în prelucrarea blănurilor, un cojocar căutat de multă lume şi cu mare influenţă prin partea locului. După unele informaţii, neconfirmate încă, de nici o sursă documentară sau istoriografică, Andrei Meşter ar fi fost membru al Mişcării Legionare, fiind chiar primarul comunei Sălciua în scurta perioadă a guvernării legionare. După instaurarea comunismului s-a împotrivit noului regim, devenind o persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind urmărit de autorităţi, la începutul anului 1948 şi-a părăsit domiciliul şi a devenit fugar în Munţii Trascăului. Se cunoaşte că pentru o vreme şi-a găsit adăpost la Măriuţa Giurgiu, în satul Valea Poienii, situat nu departe de Sălciua, de unde a şi fost capturat şi arestat în vara lui 1948. Securitatea l-a făcut responsabil de conducerea unei aşa-zise bande de partizani, care în realitate nu a existat. Câtă vreme a fost fugar, a avut doar întâlniri cu diferite persoane care se aflau în situaţia lui, uneori aceştia ajutându-se reciproc cu cele necesare subzistenţi, şi în special cu mâncare.
Din ce se cunoaşte, după arestare, Andrei Meşter a fost reţinut în arestul Securităţii din Turda vreme de aproximativ trei luni, timp în care a fost supus anchetelor şi torturii. În dimineaţa zilei de 20 octombrie 1948, care era zi de târg la Sălciua, a fost scos din arest şi transportat cu maşina Securităţii pe Valea Arieşului până la podul de cale ferată ce traversează pârâul Harâncului, loc ce marchează convenţional, pe şosea, hotarul dintre comunele Poşaga şi Sălciua. Conform unei mărturii scrise ce provine de la un martor ocular, după ce a fost debarcat din maşină, Andrei Meşter, încătuşat fiind, a fost însoţit de două persoane care aveau fiecare câte un pistol mitralieră. La un moment dat, unul dintre bărbaţii însoţitori a executat o rafală scurtă din apropiere şi pe la spate, împuşcându-l mortal pe Meşter, cadavrul acestuia prăvălindu-se în şanţul drumului. Ulterior cei doi l-au acoperit superficial cu frunze uscate.
În urma investigaţiilor întreprinse, s-a stabilit faptul că persoana care a tras a fost locotenentul Florea Sabău, cadru operativ la Securitatea din Turda. Crima a fost înfăptuită nu întâmplător în ziua marelui târg de toamnă din Sălciua, deoarece cadavrul trebuia folosit ca „sperietoare” pentru sutele de ţărani care trebuiau să treacă în acea zi prin acel loc, mergând sau venind de la târg. Autorităţile au permis familiei ridicarea şi îngroparea cadavrului abia după mai bine de o săptămână.
Locul mormântului se află în Sălciua, pe o coastă de deal, terenul aflându-se atunci în proprietatea familiei defunctului, astăzi fiind în posesia lui Ioan Lombrea.
*
Considerăm că demersul nostru de exhumare a lui Andrei Meşter este unul legal şi moral, în conformitate cu atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

Pentru detalii despre acţiune

Marius Oprea, Preşedinte IICCR, 0723-166423
Cosmin Budeancă, Şef Serviciu Muzee-Memorie IICCR, 0728-040876; 0740-454916
Gheorghe Petrov, Arheolog IICCR, 0731-440025; 0744-516108

Expoziţia "Memoria retinei gulagului românesc", autor Radu Bercea (fost deţinut politic)

Expoziţia Memoria retinei gulagului românesc, autor Radu Bercea (fost deţinut politic) a fost vernisată ieri, 23 august 2009, cu ocazia deschiderii oficiale a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat, în celularul principal al fostului penitenciar comunist din localitate. Expoziţia este deschisă până în 10 septembrie 2009.

Detalii despre Radu Bercea şi activitatea sa la www.radubercea.com

Cicerone Ioniţoiu, Memorii, vol I. Din ţara sârmelor ghimpate, Editura Polirom, Iaşi, 2009.

A aparut la Editura Polirom din Iasi primul volum al memoriilor lui Cicerone Ioniţoiu (Memorii. Din ţara sârmelor ghimpate). Volumul a fost ingrijit de mine si de colegul meu Andrei Lascu.

În acest volum autorul rememorează o parte din cele mai importante momente ale vieţii sale petrecute în România, unele din ele aflate la incidenţa cu marea istorie. Din punct de vedere cronologic, volumul prezintă perioada instaurării regimului comunist, lupta pentru păstrarea libertăţilor democratice, represiunea comunistă, procesele şi cei 10 ani de detenţie în închisori şi lagăre, dificultăţile reintegrării socio-profesionale şi demersurile în vederea primirii acceptului de a emigra în Franţa, în 1979.
Pe lângă descrierea unor evenimente la care a fost martor şi participant, autorul evocă şi o serie de personalităţi, dar şi oameni simpli, cu care a intrat în contact pe parcursul anilor.
Documentele şi fotografiile de la final completează în mod fericit volumul, oferind detalii interesante atât despre autor cât şi despre perioada comunistă.

Volumul a aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania.

Detalii şi comenzi la http://www.polirom.ro/catalog/carte/memorii-volumul-i:-din-tara-sirmelor-ghimpat-3485/

Programul Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat, ediţia a III-a, 23-30 august 2009

Sâmbătă, 22 august 2009

10.00 - 22.00 Sosirea participanţilor. Cazarea participanţilor la Complexul „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

Duminică, 23 august 2009

8.30 Micul dejun

Clădirea fostului Penitenciar Râmnicu Sărat

10.00 - 11.00 Deschiderea oficială. Vor lua cuvântul Marius Oprea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România); Octav Bjoza (preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România); foşti deţinuţi la Rm. Sărat; reprezentanţi ai oficialităţilor centrale şi locale.

11.00 - 11.15 Vernisajul expoziţiei Memoria Retinei Gulagului Românesc (autor Radu Bercea, fost deţinut politic)

11.15 - 11.30 Te Deum

13.30 - 15.00 Masa de prânz

Sala mică - Complex „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

15.00 - 17.00 Prelegere - Octav Bjoza (AFDPR ) - Experienţa unei detenţii politice

17.30 - 19.30 Prelegere - Marius Oprea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) - Despre ideologie, justiţie şi moarte.

20.00 Cina

Luni, 24 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Radu Bercea (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România) - Memoria Retinei Gulagului Românesc

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Work-shop - Cosmin Budeancă, Alexandru Matei (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) - Locul şi rolul istoriei orale în cercetarea trecutului recent

13.30 - 15.00 Masa de prânz

15.00 - 18.00 Interviuri în oraş - „Imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”

18.00 - 19.30 Discuţii pe marginea interviurilor realizate

20.00 Cina

Marţi, 25 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Prelegere - Alin Mureşan (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) - „Experimentul” Piteşti (1949-1951) - chintesenţa regimului comunist

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Prelegere - Dinu Zamfirescu (Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc) - Exilul şi regimul comunist

13.30 - 15.00 Masa de prânz

15.30 - 19.30 Work-shop – Irina Hasnas-Hubbard (Bucureşti) - Ar fi putut fi oricare dintre noi

20.00 Cina

Miercuri, 26 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa” , Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Work-shop - Mihai Stamatescu (Orşova) Umorul în comunism I

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Work-shop - Mihai Stamatescu (Orşova) Umorul în comunism II

13.30 - 15.00 Masa de prânz

15.30 - 17.30 Prelegere - Elena Samoilă (AFDPR) - Mame în detenţie

17.30 - 17.45 Pauză de cafea

17.45 - 19.45 Prelegere - Cristian Pîrvulescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti) Evoluţia patidelor politice în post-comunism

20.00 Cina

Joi, 27 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa” , Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Prelegere Adelina Ţînţariu (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Bucureşti) - Penitenciarul de la Râmnicu Sărat şi sistemul represiv comunist

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Prelegere - Gabriel Chifu (Uniunea Scriitorilor din România) - Literatura română - experienţa comunismului

13.30 - 15.00 Masa de prânz

15.30 - 17.30 Prelegere Dan Voinea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) - Regimul totalitar comunist ca terorism de stat

17.30 - 17.45 Pauză de cafea

17.45 - 19.45 Prelegere - Teodor Mărieş - (Asociaţia „21 Decembrie 1989”) - Puşcăriile comuniste şi neocomuniste

20.00 Cina

Vineri, 28 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Prelegere - Nicolae Mărgineanu (Bucureşti) - Familia deţinutului politic

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Prelegere - Cristian Vasile (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”) - „Raportul Tismăneanu” - obiective, detractori, implicaţii politice şi istoriografice

13.30 - 15.00 Masa de prânz

15.30 - 17.30 - Prezentare de film şi prelegere - Lucia Hossu-Longin (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) - „Fă-l să dispară!” Cazul Dr. Gheorghe Plăcinţeanu, ucis în închisoarea de la Râmnicu Sărat

17.30 - 17.45 Pauză de cafea

17.45 - 19.45 Prelegere - Udo Scheer (Germania) - Socialismul în culorile RDG-ului. Cauzele eşecului

20.00 Cina

Sâmbătă, 29 august 2009

8.00 - 9.00 Micul dejun

Sala mică - Complex „Poieniţa”, Râmnicu Sărat

9.00 - 11.00 Prelegere - Aron Mathe (Casa Terorii, Budapesta, Ungaria) - „Casa Terorii” - sau comunismul la muzeu

11.00 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 13.30 Prelegere - Violeta Stoycheva (Universitatea din Veliko Turnovo, Bulgaria) - Aspecte privind căderea comunismului în Bulgaria

13.30 - 14.30 Masa de prânz

14.30 - Excursie de studiu în împrejurimile Râmnicului Sărat

20.00 Cina

Duminică, 30 august 2009

8.00 - 8.30 Micul dejun

9.00 - Plecarea spre Bucureşti

11.30 - 13.30 Vizită la Fortul 13 Jilava (fostă închisoare comunistă în care se va amenaja un memorial al victimelor comunismului)

14.00 - Vizită la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România

15.00 - Plecarea participanţilor

Universitatea de Vară beneficiază de sprijin financiar din partea Fundaţiei „Konrad Adenauer”

Organizatorii aduc mulţumiri pentru sprijinul acordat:

- Fundaţiei „Konrad Adenauer”

- Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Sărat

- Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Râmnicu Sărat

Persoane de contact:

Cosmin Budeancă (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) (0740-454916)

Alin Mureşan (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România) (0731-440027)

Persecuţia Bisericii în România comunistă. Cazul evanghelicilor

Workshopul s-a desfăşurat la Iaşi în zilele de 10 şi 11 iunie 2009, în cadrul unui proiect mai amplu, desfăşurat sub auspiciile Centrului pentru studierea istoriei protestantismului românesc, creat în anul 2008 de Societatea Acadamică a Românilor Evanghelici.
Am fost trainer la acest workshop si am fost foarte încântat să vad interesul manifestat de participanţi pentru istoria orală. Sper ca rezultatele muncii lor sa se vadă cat mai curând.

Programul: http://danutm.files.wordpress.com/2009/06/workshop-istorie-orala-iasi_program_iunie-2009.pdf

Lansari de carte la Targul de carte "Gaudeamus"

JOI - 18 IUNIE 2009, 16:00 -

Lansare de carte ”Era supărăcioşilor” de Toader Paleologu
- invitaţi: Toader Paleologu - Ministrul Culturii şi Cultelor, Doina Jela – coordonatorul colecţiei Actual

Cartea lui Toader Paleologu este alcătuită din articolele publicate de-a lungul ultimilor trei ani în trei publicaţii româneşti foarte vizibile: cotidianele Ziua şi România liberă şi săptămânalul de cultură Adevărul literar şi artistic. Împărţirea în trei secvenţe nu dă seama însă doar de această repartizare, ci şi de conţinutul textelor. Prima secvenţă (Diplomaţie şi politică) relatează activitatea de diplomat a actualului ministru al Culturii, cea de a doua (Conu’ Alecu şi prietenii săi) sunt pagini memorialistico-eseistice gravitând în jurul personalităţii tatălui său, scriitorul, fostului deţinut politic şi politicianul Alexandru Paleologu, cu suita lui de tot atât de iluştri prieteni, iar cea de-a treia, intitulată Metehne româneşti, conţine consideraţiile autorului, scrise pe tonul cel mai relaxat cu putinţă, despre cusururile cele mai susceptibile de a polua spaţiul public românesc. Titlul cărţii trimite la cea mai rară şi remarcabilă trăsătură a scrisului lui Toador Paleologu: seninătatea cordială cu care-şi abordează temele, fie ele şi cele mai spinoase, şi adversarii, fie ei şi cei mai grobieni.

17: 00 - Lansare ”Pe scurt, vă rog!” de Václav Havel
- invitaţi: PhDr. Petr DOKLÁDAL - Ambasadorul Republicii Cehe la Bucureşti, Toader Paleologu – Ministrul Culturii şi Cultelor, Helliana Ianculescu – traducător, Hildegard Bunčáková – diplomat la Centrul Cultural Slovac, Doina Jela – coordonatorul colecţiei Actual

Nu există nici o îndoială: alături de papa Ioan Paul al II-lea, Soljeniţîn, Vladimir Bukovski, Lech Walesa şi alţi câţiva, Václav Havel este unul dintre oamenii care au mişcat de pe făgaşurile ei istoria întunecatului secol XX din această parte a lumii, cum se vede, tot atât de generoasă în modele pe cât de tragică. Ce are Havel absolut special, totuşi? El este cel care demonstrează cu strălucire că intelectualul fragil şi nesigur pe el nu este neapărat o fiinţă bovarică şi cu capul în nori, care, în vremuri de răstrişte ar avea doar datoria să-şi scrie cu orice chip opera, lăsând istoria să şi-o scrie pe a ei. Că esteticul şi eticul nu sunt incompatibile şi că nu e nevoie de pledoarii pentru a le valida consubstanţialitatea, fiindcă nu există artă în afara adevărului, şi fiindcă omul şi cu atât mai mult scriitorul, este parte a unei ordini a lumii care-l transcende. Dar mai ales Havel este cel care a dovedit că politicul şi morala nu sunt noţiuni şi sfere incompatibile. Că poţi să nu-ţi încalci în nicio împrejurare principiile şi să iei decizii capitale, uneori dramatice, cum ar fi dezmembrarea unui stat, fara a vărsa o picătură de sânge, ţinând mereu şi mereu cont de voinţa, fie ea şi neînţeleaptă, şi de sentimentele, uneori lipsite de clarviziune, ale celor mulţi, într-un cuvânt, de puterea celor fără de putere.

SÂMBĂTĂ - 20 IUNIE 2009

12:00 - Lansare ”Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială” (vol. I) de Adrian Cioroianu
– invitaţi: Adrian Cioroianu, Ovidiu Nahoi, Dan Dungaciu, Armand Goşu

Cartea Geopolitica Matrioşkăi se înscrie în biografia nu foarte voluminoasă dar de maxim interes astăzi, privind spaţiul ex-sovietic şi ceea ce ex-sovieticii înşişi definesc drept „vecinătatea lor imediată”, ţări aflate la graniţele fostului imperiu, şi chiar pseudo-ţări, create artificial din raţiuni strategice, ca Transnistria, Abhazia, Osetia etc. Istoric, volumul examinează evenimentele începând de la momentul crucial al venirii la putere al lui Mihail Gorbaciov — deşi trimiteri explicative în epoci mai vechi se fac în permanenţă —, moment în care a devenit vizibilă destrămarea iminentăb a URSS şi dispariţia construcţiei artificiale care a fost comunismul est-european. Analiza merge practic până cu două săptămâni înainte de intrarea în tipar a cărţii, cuprinzând inclusiv dramaticele alegeri din Republica Moldova, unul dintre teritoriile cheie pentru înţelegerea istoriei întregului spaţiu. Cartea se adreseză nu doar istoricului ci şi cititorului obişnuit, căruia i se dă pur şi simplu prilejul să descopere domeniul acesta, aparent pretenţios şi inaccesibil, care e geopolitica. Asta nu-i cere decât un efort, acela de a citi cartea cu harta în mână. În absenţa acestui instrument, de altfel, lectura ar fi nu numai mai puţin pasionantă ci şi incomprehensibilă.

Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România organizează

ediţia a treia a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat, în perioada 23-31 august 2009.
Numărul de participanţi va fi de 25 de persoane. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă studenţii cu vârste cuprinse între 19-27 de ani, din anii I-V, precum şi absolvenţi din anul universitar 2008/2009 de la unităţile de învăţământ superior din România şi Republica Moldova.

Universitatea de Vară îşi propune să faciliteze contactul studenţilor cu trecutul comunist, atât prin martori direcţi ai represiunii, cât şi prin lectori şi cercetători care au studiat îndelung crimele comunismului, atât în România cât şi în alte state în care au existat regimuri comuniste.

Detalii despre conditiile de participare la
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/evenimente/universitatea_de_vara_2009/