Imagini de la lansarea volumului I din Memoriile lui Cicerone Ioniţoiu, Din ţara sârmelor ghimpate

Joi, 10 septembrie ora 15, în sala de conferinţe a Muzeului Municipiului Bucureşti a avut loc lansarea primului volum al Memoriilor lui Cicerone Ioniţoiu, intitulat Din ţara sârmelor ghimpate, Polirom, 2009.

Evenimentul a avut părţi bune şi părţi mai puţin bune (ca să fim indulgenţi).

Părţi mai puţin bune:

- numărul scaunelor a fost mai mult decât insuficient

- sala nu a avut asigură sonorizare, deşi înainte de eveniment gazdele ne-au asigurat că deţin o instalaţie de sonorizare

- lipsa unei instalaţii de climatizare a făcut ca atmosfera să fie una deosebit de „călduroasă”.

- un alt eveniment care a urmat lansării (un cocktail dat pentru/de ceva ONG-uri) a făcut ca totul să se desfăşoare „pe repede înainte”, gazdele punându-ne în vedere în mod repetat că trebuie să părăsim incinta, că urmează să vină „lume bună”. (încă o dovadă că în lume totul e relativ).

Părţi bune şi foarte bune:

- sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cele peste 100 de persoane care au venit să fie alături de Cicerone Ioniţoiu

- vorbitorii (Marius Oprea, Acad. Constantin Dimoftache, Doina Jela, Doiniţa Stefănescu, Romulus Rusan şi Octav Bjoza) au avut discursuri scurte şi la obiect (cu unele excepţii).
- numărul cărţilor aduse la vânzare a fost insuficient faţă de cerere.

Reamintesc că volumul a fost publicat sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, iar lansarea a fost organizată de IICCR, Editura Polirom şi Muzeul Municipiului Bucureşti.

Două interviuri cu Cicerone Ioniţoiu publicate de  Adevărul şi Evenimentul Zilei pot fi găsite la http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867414/Genocidul-antiromanesc-marturie-din-tara-sarmelor-ghimpate/ 

 şi

http://www.adevarul.ro/articole/amintiri-din-infernul-inchisorilor-comuniste.html

CNSAS a realizat filmul documentar "Supravegheat de Securitate"

Filmul, în regia lui Nicolae Mărgineanu, ilustreaza prin intermediul amintirilor celor supravegheaţi, dar şi al dosarelor personale din arhiva fostei Securităţi, felul îcare oamenii obişnuiţi erau urmăriţi şi supravegheaţi de 
Securitate în Romania comunistă a anilor 1970-1980.

Personajele filmului sunt oamenii obişnuiţi şi Securitatea. Scenariul este scris pe baza amintirilor oamenilor şi a arhivei lăsate de fosta Securitate. Regia este influenţată de suprapunerea imaginilor provenite din trecutul scris şi din prezentul amintirilor. Astfel, 15 poveşti de viaţă prezintă felul în care prin „mijloacele sale specifice” Securitatea acţiona asupra vieţii de zi cu zi a românilor, prin folosirea filajului, a interceptărilor telefonice şi a corespondenţei, a instalării de microfoane în locuinţe etc.

Filmul este un rezultat al proiectului Invăţând istoria prin experienţele trecutului. Cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în timpul anilor 1970-1980, demarat de CNSAS în 2008 şi co-finanţat de Uniunea Europeana (EACEA) prin programul „Europe for Citizens” 2007-2013. Partenerii CNSAS implicaţi în acest proiect sunt Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Biroul Comisiei Federale (BsTU) din Berlin (Germania).

Premiera filmului a fost la Iaşi, vineri, 11 septembrie 2009, ora 17, la Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

O a doua proiecţie va avea loc marţi, 15 septembrie, ora 12.30, la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

Expoziţia Femei evreice în Italia - Imagini de viaţă din secolele XIX - XX"

În prima zi italo-română a culturii ebraice are loc expoziţia Femei evreice în Italia - Imagini de viaţă din secolele XIX - XX".

Expoziţia este realizată de către Fundţia Centrul de Documentare Ebraică Contemporană CDEC din Milano - Arhiva Fotografică, cu contribuţia: Matilde Algranati Terracina, Marina Falco Foa, Paola Mortara Aliverti; colaborare tehnică fotografică: Alberto Jona Falco.

Participă:

Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti
Cuvânt introductiv

Michele Sarfatti, directorul Centrului de Documentare Ebraică Contemporană (CDEC) din Milano
"Gli ebrei in Italia nella prima metà del Novecento: storia e memoria"

Felicia Waldman (Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren)
"Arta pietrei - simbolistica funerara evreiasca"

Anca Ciuciu (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România-Federatia Comunitatilor Evreiesti)
"Papirene Kinder - Umbrele celor care au plecat"

Vasile Morar (Universitatea Bucureşti)
"Victoria vietii asupra mortii - Imaginea vietii evreiesti in cartea «Motl, Petitorul» a lui Iacov Tihman"

Evenimentul va avea loc marţi, 15 septembrie 2009, ora 17, la Instiutul Naţional de Cultură din Bucureşti, Aleea Alexandru, nr. 41.

Istoria Bisericii în dosarele Securităţii

Istoricii George Enache şi Adrian Nicolae Petcu, cercetători la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), au iniţiat publicarea unei enciclopedii în fascicule intitulată Biserica Ortodoxă în dosarele Securităţii, prin care publicul larg va avea posibilitatea să înţeleagă mai bine viaţa Bisericii Ortodoxe Române în comunism, dar şi să afle capitole inedite ale biografiilor unor personalităţi reprezentative ortodoxe. Deja se află în lucru 30 de astfel de fascicole, de peste 100 de pagini fiecare. Fiecare volum cuprinde un studiu consistent, o anexă cu documente din dosarele Securităţii, fotografii necunoscute, bibliografie şi indice de nume. Cu sprijinul editurii Partener din Galaţi, au fost scoase până acum, în condiţii grafice excelente, primele patru volume:

- Monahismul ortodox şi puterea comunistă în anii '50

- Părintele Arsenie Boca în atenţia puterii politice din România

- Patriarhul Justinian şi Biserica Ortodoxă Română în perioada 1948-1964

- Despre curajul de a rosti: episcopul Nicolae Popovici al Oradiei.

Puteţi comanda cărţile prin e-mail: editurapartener@yahoo.com sau la fax: 0336105602.

Din păcate… nu mai avem nevoie de „Memorie”

Am primit azi de la Micaela Ghiţescu şi Revista „Memoria” - Revista gândirii arestate un comunicat foarte trist. Însă şi mai trist mi s-a părut când am văzut cine sunt cei care au luat această decizie, nume care păreau a înţelege ce înseamnă trecutul. Se pare că nu au înţeles nimic, sau aproape nimic...

Comunicat de presă

Din noiembrie 1990, deci la mai puţin de un an de la răsturnarea – oficială – a comunismului în ţara noastră, Memoria – revista gândirii arestate şi-a deschis paginile pentru cei care, timp de peste patru decenii, nu au putut vorbi, care şi-au văzut vieţile zdrobite, pentru familiile celor care au suferit şi au murit în lagăre şi închisori, pentru memoria şi rememorarea teribilelor realităţi ale unei Românii oprimate, umilite şi batjocorite de unul din cele mai inumane regimuri imaginate de minţi – totuşi – omeneşti: dictatura comunistă.

Nu a fost un drum uşor: mijloacele materiale – atât de darnic risipite pentru tot soiul de manifestări cu ecou de o zi – pentru noi erau aproape întotdeauna precare. A fost nevoie de tenacitate, de spirit de sacrificiu şi de o neostoită sete de a spune adevărul şi de a face dreptate, pentru ca revista să supravieţuiască pe parcursul a 19 ani şi a 67 de numere.

Comisia de evaluare şi selecţie a finanţărilor acordate de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Alexander Baumgarten, Alexandru Cistelecan, Peter Demeny, Caius Dobrescu, Liviu Papadima, Ruxandra Demetrescu, Elena Vlădăreanu), comisia de judecare a contestaţiilor (Biro Bela, Paul Cernat, Mircea A. Diaconu) au considerat că este destul: nu ne mai trebuie trecut, nu ne mai trebuie amintirea suferinţelor, a jertfelor şi a eroismului, nu ne mai trebuie MEMORIE.

Ne cerem scuze de la cititori, de la colaboratori şi de la toţi prietenii care ne-au fost alături cu preţuirea, sfatul şi propria lor memorie. Vom onora abonamentele pe 2009.

Redevenim cum am fost timp de peste patru decenii: tăcuţi. Se vor găsi destui „vocali” care să acopere tăcerea noastră.

                                         

Memoria – revista gândirii arestate

Documentar despre exhumări de partizani anticomunişti executaţi de Securitate

Sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 10.05, Antena 3 a difuzat documentarul "În căutarea poporului pierdut", despre partizanii si opozanţii anticomunişti executaţi de Securitate în anii '50 şi exhumaţi de IICCR în 2009.

Promo-ul documentarului la http://www.petreanu.ro/2009/09/care-e-cea-mai-cruda-moarte/

Documentarul integral la http://85.9.12.243/a3/watch3.php?year=2009&month=9&day=5&show=reporter_special

Lansare de carte: Cicerone Ioniţoiu, Memorii. Vol I. Din ţara sârmelor ghimpate. Polirom, Iaşi, 2009

Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Editura Polirom şi Muzeul Municipiului Bucureşti

vă invită la lansarea volumului I din Memoriile lui Cicerone Ioniţoiu, Din ţara sârmelor ghimpate

Prezintă, alături de autor: Marius Oprea, Acad. Constantin Dimoftache, Doina Jela, Alex Stefănescu Octav Bjoza.

În acest volum autorul rememorează o parte din cele mai importante momente ale vieţii sale petrecute în România, unele din ele aflate la incidenţa cu marea istorie. Din punct de vedere cronologic, volumul prezintă perioada instaurării regimului comunist, lupta pentru păstrarea libertăţilor democratice, represiunea comunistă, procesele şi cei 10 ani de detenţie în închisori şi lagăre, dificultăţile reintegrării socio-profesionale şi demersurile în vederea primirii acceptului de a emigra în Franţa, în 1979.

Pe lângă descrierea unor evenimente la care a fost martor şi participant, autorul evocă şi o serie de personalităţi, dar şi oameni simpli, cu care a intrat în contact pe parcursul anilor. Documentele şi fotografiile de la final completează în mod fericit volumul, oferind detalii interesante atât despre autor cât şi despre perioada comunistă.

Volumul a aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si a fost ingrijit de Cosmin Budeancă şi Andrei Lascu.

Imagini de la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat, 23-30 august 2009

Deschiderea oficială

































Radu Bercea (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România) - Memoria Retinei Gulagului Românesc (prelegere)














La prelegere














Pregătirea pentru campania de interviuri în oraş - „Imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”














Work-shop-ul "Ar fi putut fi oricare dintre noi" (coordonator - Irina Hasnas-Hubbard)



















Lucrări realizate studenţi la Work-shop-ul "Ar fi putut fi oricare dintre noi"




























Conferinţa publică susţinută de Cristian Pîrvulescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti) - Evoluţia patidelor politice în post-comunism (Sala de Consiliu a Primăriei Râmnicu Sărat)

Imagini de la exhumarea partizanului anticomunist Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950 şi exhumat de experţii IICCR după 59 de ani, în 1-2 septembrie 2009

Au fost găsite rămăşiţele pământeşti ale partizanului anticomunist Nicolae (Mişu) Selagea

COMUNICAT DE PRESĂ
Au fost găsite rămăşiţele pământeşti ale partizanului anticomunist Nicolae (Mişu) Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), înfiinţat prin H.G. nr. 1724 din 21 decembrie 2005, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.
În baza unei solicitări primite de către IICCR din partea domnului Nicolae Selagea, fiul lui Nicolae (Mişu) Selagea, au fost demarate o serie de cercetări de teren, în urma cărora a fost identificat locul în care a fost înhumat Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950. Acţiunea de exhumare a avut loc marţi, 1 septembrie 2009, şi la ora 15 au fost găsite rămăşiţele pământeşti ale partizanului anticomunist.

Mâine, 2 septembrie 2009, ora 10, reprezentanţii presei care sunt interesaţi de acest caz sunt aşteptaţi în faţa Poliţiei Oraşului Câmpeni pentru a fi conduşi la locul unde a fost găsit mormântul lui Nicolae Selagea.

Pentru detalii despre acţiune
Marius Oprea, Preşedinte IICCR
0723-166423
Cosmin Budeancă, Şef Serviciu Muzee-Memorie IICCR
0740-454916, 0728-040876
Gheorghe Petrov, Arheolog
0731-440025; 0744-516108