Premieră românească pentru filmul „Portretul luptătorului la tinereţe”

Lungmetrajul de debut al lui Constantin Popescu jr. care are ca subiect rezistenţa anticomunistă de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş (Grupul lui Ioan Gavrilă Ogoranu) va fi lansat în cinematografele din România.

Filmul va avea parte de trei proiecţii de gală - în prezenţa regizorului şi a echipei –

- 18 noiembrie, la Cinema Studio din Bucureşti

- 19 noiembrie la Cinema City din Cluj-Napoca

- 23 noiembrie la Făgăraş.

Filmul a fost prezentat în premieră mondială la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Berlin, în secţiunea Forum, a obţinut Premiul Publicului şi Premiul pentru imagine la Festivalul B-EST şi premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internaţional de Film de la Bratislava.

Detalii despre film se pot găsi pe site-ul oficial, la adresa: http://www.portretulluptatorului.ro/

Expoziția „Grigore Gafencu. Un destin”

Expoziția îşi propune să prezinte aportul diplomatului Grigore Gafencu în formarea exilului democratic românesc, punând accentul pe momentele dramatice din viața și cariera sa. Vor fi puse pentru prima data la dispoziția publicului înregistrări audio ale  emisiunilor de la Radio „Europa Liberă” la care a participat Grigore Gafencu, dar şi o serie de obiecte personale inedite legate de activitatea sa diplomatică.

Organizatori:  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Institutul Diplomatic Român şi Divizia Arhive Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.        

Parteneri în organizarea expoziţiei: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Fundația Konrad Adenauer, Centrul Naţional al Cinematografiei - Arhiva Naţională de Film şi Institutul Cultural Roman

Vernisajul expoziției are loc luni, 15 noiembrie, ora 16.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti, și poate fi vizitată în perioada 15 noiembrie - 30 noiembrie 2010. 

Zidul Berlinului "cade" şi la Zalău

Vineri, 12 Noiembrie 2010 ora 19, în Piața 1 Decembrie 1918 din Zalău are loc o proiecție de imagini despre Zidul Berlinului și căderea sa, în toamna lui 1989. Evenimentul, având titlu „Când zidurile cad” este organizat de Cotidianul Sălăjeanul. 

15 ani de la moartea lui Corneliu Coposu

În urmă cu 15 ani, la 11 noiembrie 1995, a plecat dintre noi Corneliu Coposu, considerat de mulți drept unul dintre „părinţii democrației” românești post-decembriste și un exemplu pentru tinerele generații. Pentru cei care vor să știe mai multe despre personalitatea „Seniorului” recomand site-ul  fundației care îi poartă numele și care, prin acțiunile sale, îi duce mai departe ideile și convingerile:  http://www.corneliu-coposu.ro/

„De la emigrare la integrare” - Expoziţie despre comunitatea italiană din România

Pe 10 noiembrie ora 13.30, la Muzeul Naţional de Istorie a României, va fi vernisată expoziţia „De la emigrare la integrare”, realizată de Asociaţia Italienilor din România în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României.

Expoziţia povesteşte în imagini istoria unei comunităţi aparte, despre a cărei existenţă s-a vorbit prea puţin. Începuturile minorităţii italiene în România sunt foarte vechi, dacă avem în vedere prelaţii, misionarii, secretarii domneşti, perceptorii, comercianţii sau muncitorii întâlniţi pe teritoriul românesc, şi mai ales la porturile de la Dunăre şi Marea Neagră. Marele exod al italienilor spre România s-a înregistrat, însă, între 1887-1897, perioadă începând cu care se poate vorbi despre formarea unei comunităţi etnice compacte.

În marile oraşe, italienii au fost întâlniţi mai ales ca antreprenori, participând la construcţia de drumuri, căi ferate, viaducte, fântâni, şcoli, bănci, gări etc. În anii ’50, regimul comunist i-a obligat pe italienii din România să renunţe la cetăţenia italiană sau să părăsească ţara, ei nefiind recunoscuţi ca etnie.

Mai multe detalii la: http://www.mnir.ro/ro/ExpozitiiTemporare/Expozitie.aspx?IDExpozitieTemp=92

Cristian Vasile, Literatura și artele în România comunistă (1948-1953)

După ce și-a probat calitățile de istoric în volumele privitoare la Biserica Greco-catolică și cea Ortodoxă în timpul regimului comunist, în cel despre Leonte Răutu, sau prin implicarea în activitatea Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (cu Raportul Final, și cele două volume publicate ulterior), Cristian Vasile revine în prim planul istoriografiei românești cu un nou volum: Literatura și artele în România comunistă (1948-1953), Humanitas, 2010.

Bazată pe surse istorice diferite, lucrarea analizează aspecte mai puțin abordate până acum de către istorici: literatura, teatrul, artele plastice, creaţia muzicală, cinematografia, toate intrând în acei ani, treptat, sub controlul regimului comunist. 

 Pentru mai multe detalii a se vedea mai jos cuprinsul lucrării.

Calvary - Deportations and Destinies

Semnalez apariţia volumului Calvary - Deportations and Destinies, Transilvania University Press, Braşov, 2010

Volumul conţine lucrările prezentate în cadrul simpozionului internaţional „Calvarul - Deportări şi destine”, desfăşurat în perioada 22-27 Iulie 2010 la Făgăraş - Sâmbăta de Sus în cadrul proiectului REMEMBER - Keep Alive The Past Memory For The Future, beneficiind de finanţare de la Uniunea Europeană prin programul „Europa pentru Cetăţeni”.

Organizatorii simpozionului au fost: Fundaţia Culturală “Negru Vodă”, Făgăraş, Universitatea „Transilvania” Braşov, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Universitatea „St. Cyril şi St. Methodius”, Veliko Tarnovo, Bulgaria, Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, Education and Culture DG „Europe for Citizens” Programme, Universitatea „Carl Von Ossietzky”, Oldenburg, Asociaţia Culturală Româno-Germană „Romanima” Nürnberg, Forumul Democratic German din Braşov, Mănăstirea „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus.

Mai multe detalii despre proiect se pot găsi pe site-ul acestuia: http://remember.negruvoda.ro/

Volumul este în limbile română, engleză şi bulgară, iar cuprinsul lui poate fi vizualizat mai jos:

Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social

Salutăm apariţia, după o aşteptare de câţiva ani, sub egida Institutului Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chişinău, a cărţii semnate de Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social, Editura Lumen, Iaşi, 2010.

Lucrarea reprezintă prima lucrare ştiinţifică interdisciplinară şi complexă despre participarea moldovenilor în războiul sovieto-afghan (1979-1989). În volum sunt expuse nivelul de cercetare a problemei, reperele teoretice şi metodologice, izvoarele istorice. Având la bază o documentare substanţială – în mod special menţionăm informaţiile furnizate de către martorii şi participanţii la evenimente –, se prezintă contextul general al războiului din Afghanistan, pregătirea ideologică, fizică şi morală a combatanţilor. Conflictul este analizat prin prisma confruntărilor militare, a vieţii cazone, a alterităţilor, a limbajului specific militar, a situaţiilor limită şi a strategiilor de supravieţuire, a impactului războiului asupra vieţii participanţilor, inclusiv în perioada postbelică, marcată de sindromul afghan.

Monografia include contribuţii originale din domeniul polemologiei, de înţelegere a fenomenului războiului şi a consecinţelor sale, de promovare a evitării lui în viaţa socială, şi de acceptare deliberată a valorilor coexistenţei paşnice.

Volumul conţine un bogat material statistic, documentar, ilustrativ şi bibliografic care întregeşte şi completează structura textului, şi este adresată specialiştilor din structurile de resort, cercetătorilor ştiinţifici, dar şi tuturor celor preocupaţi de problemele recurente ale istoriei.

 Pentru ilustrarea numeroaselor aspecte avute în vedere de autor şi pentru o mai bună înţelegere a efortului deosebit de documentare care a stat la baza cărţii, redau mai jos cuprinsul acesteia:

Anca Haţiegan, Cărţile omului dublu. Teatralitate şi roman sub regimul comunist

Semnalez aici o lucrarea recent apărută, semnată de Anca Haţiegan, Cărţile omului dublu. Teatralitate şi roman sub regimul comunist, Limes, Cluj-Napoca, 2010.

În prima parte a lucrării autoarea urmăreşte modul în care s-a cristalizat conştiinţa dramatică a occidentalului în modernitate, şi a încercat să schiţez rolul pe care problematica măştii a avut-o în naşterea fenomenului totalitar comunist, caracterizat de o foarte solidă cultură a duplicităţii, reflectată într-o manieră captivantă de literatura vremii.

În final sunt câteva „mostre” din repertoriul de romane redactate în spaţiul lagărului socialist, analizate din perspectiva felului în care autorii lor au reuşit să surprindă şi să ilustreze prin intermediul acestora etapele constituirii „Imperiului falsului” (în formularea, foarte expresivă, a lui Alain Besançon).

O lucrare utilă atât istoricilor literari preocupaţi de „producţia” de gen a perioadei comuniste cât şi celor care vor să ştie mai mult despre acei ani, specialişti sau simpli cititori.

Site dedicat femeilor implicate în activitatea Grupului de rezistenţă anticomunistă de la Nucşoara

După ce în urma cu ceva timp Ioana Raluca Voicu Arnauţoiu a realizat site-ul http://www.tomaarnautoiu.ro/, în urma continuării cercetărilor despre istoricul Grupului de rezistenţă anticomunistă care a acţionat în anii ’50 în zona Nucşoara, Argeş, revine cu un nou site dedicat celor 34 de femei implicate în activitatea acestuia. Adresa site-ului este: http://www.eroinenucsoara.ro/