10.000 de vizitatori

Potrivit „geocounter” am depăşit 10.000 de vizitatori pe blog şi 29.246 de pagini vizitate (din 29.10.2010). Nu cred că aceste cifre sunt chiar exacte, temerea mea fiind dată de anumite oscilaţii pe care le-am văzut în timp la anumite postări (scăderea numărului de vizite). Cu toate acestea, însă, recunosc că nu mă aşteptam la un interes atât de mare.

Doresc cu această ocazie să le mulţumesc tuturor celor care s-au arătat interesaţi de subiectele postate şi celor care m-au ajutat să promovez blogul. De asemenea, vă anunţ că sunt în continuare deschis la sugestii, prin urmare vă rog să nu ezitaţi să-mi scrieţi.

Şi pentru că este un moment de bilanţ, o să fac şi un top al celor mai vizitate postări, potrivit geocounter:

1. (1478 vizite) Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)

2. (408 vizite) Noi fişe matricole penale ale foştilor deţinuţi politici (literele L,M, N, O) sunt disponibile on line

3. (265vizite) Programul Simpozionului Internaţional „Destine individuale şi colective încomunism” Făgăraş - Sâmbăta de Sus, 22-25 Iulie 2010

4. (226 vizite) Festival de film documentar dedicat drepturilor omului, ediţia a 4-a, Bucureşti 2011

5. (226 vizite) Imagini de la a V-a ediţie a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat

6. (201 vizite) Despre „Teodor Şuşman, dreptatea oamenilor şi dreptatea lui Dumnezeu”

7. (183 vizite) Programul ediţiei a V-a a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat(20-27 august august 2011)

8. (179 vizite) Cosmin Budeancă, Represiunea politică în România comunistă. „GardaAlbă” - organizaţie subversivă inventată de Securitatea hunedoreană, Editura Argonaut, Cluj-Napoca

9. (166 vizite) Simpozionul Internaţional de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus - „Condamnarea comunismului - între justiţie şi istorie”

10 (154 vizite) Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanţilor din Republica Moldova. Realitate istorică şi imaginar social

Dezbaterea „Comisiile de analiză a trecutului comunist în Republica Moldova şi România”

 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung, împreună cu Fundaţia Soros România organizează dezbaterea „Comisiile de analiză a trecutului comunist în Republica Moldova şi România, în data de 25 octombrie 2011, începând cu orele 17:30, în sala de conferinţe a IICCMER (Str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 11).

La eveniment vor participa istoricii Igor Caşu şi Sergiu Musteaţă, membri ai Comisiei pentru Analiza şi Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova, şi Cristian Vasile şi Adrian Cioflâncă (membri ai Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi ai conducerii executive a IICCMER).

Vorbitorii vor discuta provocările procesului complex de documentare şi asumare a crimelor unor regimuri totalitare în ţări în care nostalgia faţă de comunism este încă endemică, chiar şi în rândurile generaţiilor care nu au avut exprienţa directă a acestui teribil trecut. Discuţia va fi moderată de Bogdan Iacob, secretar al Consiliului Știinţific al IICCMER. Dezbaterea va fi deschisă de Dr. Holger Dix, director al reprezentanţei KAS din România şi Republica Moldova. 

În cadrul dezbaterii, se lanseză şi volumul Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa, editat de Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu, volum care reprezintă raportul Comisiei pentru Analiza şi Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova, însoţit de un demers ştiinţific comparativ privind investigarea crimelor comunismului în alte foste ţări comuniste.

Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu (vol. 2): Instituţii şi practici, Polirom, 2011

Am plăcerea de a anunţa apariţia volumului 2 din lucrarea „Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu” semnată de colegii mei Luciana M. Jinga (coord.) Florin Soare (coord.), Corina Doboş (Pălăşan) şi Cristina Roman.

„În cadrul blocului comunist, România nu a fost singurul stat în care întreruperea sarcinii era interzisă prin lege. Modul în care regimul comunist din România ş-a conceput politica demografică şi efectele acesteia asupra populaţiei au făcut însă ca în scurt timp cazul românesc să devină unul excepţional. Comparativ cu celelalte ţări comuniste din Europa Centrală şi de Est, România a formulat şi aplicat cea mai restrictivă legislaţie privind accesul la întreruperea voluntară a sarcinii, însoţită de lipsa promovării măsurilor contraceptive moderne şi de o politică socio-economică dictată de interesele statului comunist, şi nu de nevoile concrete ale familiilor cu mai mulţi copii.”

Volumul analizează legile împotriva avortului, precum şi repercusiunile acestora la nivelul societăţii, de la mortalitatea maternă şi infantilă până la condiţiile improprii de îngrijire a copiilor în creşe, grădiniţe sau leagăne. Imbinând interpretarea documentelor cu studiul mecanismelor instituţionale, autorii subiniază obtuzitatea regimului care şi-a păstrat nealterate proiectele chiar şi atunci când toate semnalele primite indicau falimentul politicii sale demografice.”

Cei interesaţi pot comanda volumul de pe site-ul Polirom.

Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene

Vineri, 14 octombrie 2011, la Palatul „Lichtenstein” din Praga, 21 de instituţii – specializate în analiza şi memoria regimurilor comuniste şi fasciste - din 13 ţări au constituit asociaţia internaţională Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene (http://www.memoryandconscience.eu/)
Semnarea actului constitutiv s-a făcut în prezenţa premierilor Republicii Cehe, dl. Petr Nečas, Ungariei, dl. Viktor Orban, şi Poloniei, dl. Donald Tusk. Vice-preşedintele Parlamentului European, dl. László Tökés, a fost reprezentat la ceremonie de dl. Zsolt Szilágyi, şef de cabinet. Ceremonia de semnare a fost un eveniment asociat întrunirii premierilor din grupul Visegrad.

Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene este rezultatul colaborării din ultimii trei ani între instituţii guvernamentale şi non-guvernamentale, care au drept scop analiza trecutului totalitar şi onorarea victimelor regimurilor de extremă dreaptă sau stânga în Europa. Obiectivul platformei este să promoveze cooperarea dintre institute de cercetare, arhive, muzee şi alte organizaţii publice şi private, specializate în istoria şi memoria regimurilor şi ideologiilor fasciste şi comuniste. Platforma reprezintă o instituţie care va avea un rol fundamental în demersurile de consolidare a democraţiei prin intermediul confruntării experienţei istorice a răului radical în statele afectate de fenomenul totalitar în secolul XX.

Mai multe detalii despre eveniment se pot găsi şi pe site-ul IICCMER, iar actul de înfiinţare poate fi citit aici.

Colocviu naţional FENOMENOLOGIE ŞI ISTORIE

     Societatea Română de Fenomenologie (http://www.phenomenology.ro/) şi Centrul de Studii Fenomenologice (Facultatea de Filosofie, UB, http://www.phenomenology. unibuc.ro/) organizează în zilele de 21 şi 22 octombrie 2011 cel de-al optulea colocviu naţional intitulat: FENOMENOLOGIE ŞI ISTORIE. Evenimentul va avea loc în Amfiteatrul Mircea Florian al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, Splaiul Independenţei, 204.

     Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul colocviului.

EXPOZIŢIA: NUMITORUL COMUN - MOARTEA - la MŢR

 În perioada 21 octombrie - 6 noiembrie 2011 va avea loc în la Sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român expoziţia Numitorul comun: Moartea.

Vernisajul expoziţiei va avea loc vineri, 21 octombrie 2011, ora 15, şi va fi urmat de proiecţia filmului Patru feluri de a muri, un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu despre crimele fostului regim comunist.

Expoziţia, găzduită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, beneficiind şi de colaborarea Institutului pentru Liberă Iniţiativă şi a muzeelor de istorie din Turda şi Aiud.

Expoziţia prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948-1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 – 2010, la început de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care a fost înfiinţat din iniţiativa domnului Marius Oprea, în decembrie 2005, printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu. Schimbările instituţionale intervenite în cadrul acestui institut, în februarie 2010, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare, fără nici un sprijin din partea statului, în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, care a fost înfiinţat în aprilie 2010.

Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 22 persoane executate, toate prin împuşcare, 21 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Dealul Capsei (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj) şi mun. Satu Mare. Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, com. Lupşa, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Răchiţele, Gâlgău, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova, Sântejude-Vale), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău).

Call for Proposals - Sesiune de comunicări ştiinţifice a doctoranzilor - Iaşi, 26 noiembrie 2011

Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, organizează în data de 26 noiembrie 2011, la Iaşi, o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicate doctoranzilor cu titlul „România dictaturilor: 1938-1989”. Sunt vizate cu precădere teme privind :

·        Schimbări sociale şi politice după februarie 1938 în România;

·        Structuri de stat şi de partid în timpul regimurilor dictatoriale din România;

·        Ideologie  şi propagandă;

·        Colaborare şi rezistenţă/contestare;

·        Cultură şi intelectuali;

·        Persecuţii şi represiune;

·        Metodologii de cercetare.

Mai multe detalii pe site-ul CSCP.

Piesă de teatru radiofonic: „Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor”

Teatrul Naţional Radiofonic organizează marţi, 18 octombrie 2011, de la  ora 19.00,  la Sala Radio - Studioul de Concerte „Mihail Jora”, din strada G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti - audiţia cu public a spectacolului de teatru-document  Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor. Piesa va fi difuzată în premieră la Radio România Actualităţi, miercuri, 19 octombrie 2011,  de la ora 21.05.

Scenariul: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

În distribuţie: Dan Puric (în rolul lui Valeriu Gafencu), Maria Ploae (în rolul Maicii Domnului), Mihai Bica, Mircea Rusu, Dorin Andone, Orodel Olaru, Mircea Constantinescu, Petru Hadârcă, Alexandru Nedelcu, Dan Săndulescu, Dan Cogălniceanu, Ioana Iacob, Magda Duţu, Costin Manoliu, Stelică Muscalu.

Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. 

Producător: Magda Duţu.

Valeriu Gafencu - „sfântul închisorilor”, cum l-a numit Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii – şi alţi tineri au fost arestaţi în 1941, în timpul regimului Antonescu, pentru activitatea lor în Frăţiile de Cruce. În închisoare, în inima lor începe o frământare profundă în privinţa rostului pentru care au fost încarceraţi. Sufletele lor caută ceva care să-i ridice deasupra suferinţelor pe care le trăiau.

În perioada dinainte de instalarea regimului comunist au ocazia să citească Sfânta Scriptură şi alte cărţi duhovniceşti, să se adâncescă în rugăciune.

Valeriu Gafencu a trecut prin încercări teribile în temutele închisori de la Aiud şi Piteşti. Între colegii săi de detenţie, personalităţi intrate azi în legendă: Ieromonahul Arsenie Papacioc, Părintele Gheorghe Calciu, Ioan Ianolide. În cele din urmă, ajunge la închisoarea sanatoriu de la Târgu-Ocna, unde în jurul său se creează o atmosferă spirituală înaltă, unică în universul concentraţionar românesc.

Valeriu Gafencu trece la Domnul pe 18 februarie 1952, purtând nimbul sfinţeniei.

După 1990, a fost propus spre canonizare Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

Regizorul spectacolului, Petru Hadârcă, s-a născut în Basarabia, la Sângerei, în aceeaşi localitate cu Valeriu Gafencu.

La audiţia cu public vor participa, alături de Dan Puric şi ceilalţi actori din distribuţie, echipa de realizatori şi invitaţi speciali: personalităţi ale vieţii culturale şi politice, istorici, clerici, foşti deţinuţi politici, jurnalişti.

Intrarea este liberă.

Informaţii preluate de pe site-ul Radio România Actualităţi.

Arh. Gheorghe Leahu, Bucureşti. Portret în acuarelă

Albumul Bucureşti. Portret în acuarelă, de arh. Gheorghe Leahu este este cea mai recenta apariţie în colecţia „Planeta Bucureşti” a editurii Vremea, şi reprezintă o lucrare deosebit de importantă pentru cunoaşterea arhitecturii Capitalei. Scrisă şi ilustrată de unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi bucureşteni, care a jucat un rol de seamă în devenirea chipului actual al oraşului, cartea conţine un mare număr de acuarele înfăţişând clădiri importante, pieţe, monumente, dintre care unele au fost deja distruse. Astfel, această carte se va institui într-un memento al istoriei oraşului, un gest eficient de apărare şi popularizare a patrimoniului bucureştean.

Studiul introductiv şi legendele ilustraţiilor sunt traduse în engleză, franceză şi germană.

„Bucureşti. Portret în acuarelă e darul pe care-l fac eu celor ce mai iubesc Bucureştiul, celor care s-au născut, au copilărit şi s-au format aici ca oameni, dar mai ales sutelor de mii de bucureşteni plecaţi şi înainte de 1989 şi după, spre toate colţurile lumii.
Pentru ei, albumul meu e o casetă fermecată de amintiri, prin care vor revedea străzi şi case pe care le-au cunoscut, pe care le-au admirat, sau în preajma cărora au trăit." (Arhitect Gheorghe Leahu)

Albumul are 214 pagini color, format 22,5 x 22,5 cm şi poate fi comandat de pe site-ul editurii Vremea.

Fise matricole penale S-Z

Pe site-ul IICCMER poate fi găsit de cei interesati şi ultimul set de fişe de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici (literele S, T, U, V, W, Z). Acest demers reprezintă finalizarea unei părţi dintr-un proiect mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea.

Volumul materialului gestionat, aferent acestor şase litere, a fost de aproximativ 70.000 de fotocopii, însemnând aproximativ 35.000 de fişe matricole. În urma prelucrării acestora a rezultat un număr de aproape 16.000 deţinuţi politici.

Astfel, totalul primei etape a proiectului, desfăşurată aproape exclusiv pe baza materialului extras din Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se ridică la aproximativ 150.000 de fişe matricole penale, ce însumează peste 76.000 de deţinuţi politici.Având în vedere că, din experienţa instituţională de până acum (astfel de fişe au mai fost găsite de experţii IICCMER şi în alte locaţii din ţară) şi, mai ales, din cauza numărului semnificativ de persoane care nu se regăsesc în această primă formă a bazei de date, IICCMER îşi propune să continue acest proiect cu identificarea/prelucrarea şi a altor fonduri documentare de acest fel. Astfel, va putea fi completată această bază de date într-o proporţie care să se apropie cât mai mult de dimensiunile adevărate ale represiunii comuniste.