A doua conferinţă naţională „Comunismul românesc”, Bucureşti, 15-16 martie 2012

  Cei interesaţi pot găsi programul evenimentului pe site-ul CNSAS.

Închiderea expoziţiilor „Rusaliile negre: Deportarea în Bărăgan” şi „Memoria ca formă de justiţie”

    Fundaţia Academia Civică în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene organizează joi, 15 martie, ora 18.00, în cadrul Spaţiului Public European (Casa Europei), str. Vasile Lascăr nr. 31 (colţ cu str. Batiştei), închiderea dublei expoziţii realizate de

Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului /Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei:

■ RUSALIILE NEGRE: DEPORTAREA ÎN BĂRĂGAN

expoziţie comemorativă la 60 de ani de la deportarea în iunie 1951 a 44.000 locuitori din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan, expoziţie realizată în cadrul proiectului „Memoria deportărilor în România” cu sprijinul programului „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.

■ MEMORIA CA FORMĂ DE JUSTIŢIE

expoziţie deschisă la 18 octombrie 2011 la Parlamentul European de la Bruxelles, sub înaltul patronaj al preşedintelui Jerzy Buzek, la iniţiativa europarlamentarului Monica Macovei.

 Cu acelaşi prilej va avea loc şi lansarea volumului

Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea de Constantin lonaşcu

La eveniment vor vorbi: Ana Blandiana, Ion Caramitru şi Romulus Rusan.

  Informaţii preluate de pe site-ul MemorialulVictimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Conferinţă internaţională organizată de Arhivele Naţionale ale României / International Conference organized by the National Archives of Romania

    În perioada 21-22 septembrie 2012, Arhivele Naţionale ale României organizează o conferinţă internaţională cu tema Arhive, istorie şi politică în România secolelor XIX-XXI.

Pentru mai multe detalii, inclusiv condiţiile de participare şi temele propuse, click aici!

*

On September 21-22, 2012, the National Archives of Romania will organize an international conference dedicated to the relationship between Archives, History, and Politics in Romania between the 19th and the 21st centuries.

    For details regarding this event, along with the terms of participation and the suggested topic, click here!

Discuţie pe tema „Fenomenul Piteşti după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi?”

Centrul de Studii în Istorie Contemporană, Editura Filos şi Librăria Bizantină organizează marţi, 13 martie, de la ora 19,00, o discuţie pe tema „Fenomenul Piteşti după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi?”.

Vor lua cuvântul Demostene Andronescu (poet, fost deţinut politic), Răzvan Codrescu (poet, eseist, editor) şi Alin Mureşan (istoric, preşedinte al Centrului de Studii în Istorie Contemporană), pornind de la câteva fragmente din filmul documentar „Demascarea”.

Evenimentul marchează un moment important în dezvoltarea proiectului „Fenomenul Piteşti”, iniţiat la sfârşitul lui 2010: intrarea sub tutela Centrului de Studii în Istorie Contemporană, pentru a asigura premisele continuării şi îmbunătăţirii ideilor de la care a pornit.

Evenimentul va avea loc la Librăria Bizantină, Str. Bibescu Vodă, nr. 20 (lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă, zona Piaţa Unirii). 

Informaţii preluate de pe site-ul http://www.fenomenulpitesti.ro/.

Call for papers: Arhivele Totalitarismului (Totalitarianism Archives) 2012

  Arhivele Totalitarismului (Totalitarianism Archives) is a peer-reviewed academic journal published by the National Institute for the Study of Totalitarianism of the Romanian Academy.

Totalitarianism Archives publishes original papers, conceptual framework, case studies, and book reviews on the topics of totalitarianism and totalitarian regimes in Romania, Europe and elsewhere. Totalitarianism Archives is abstracted in EBSCO and CEEOL databases.

We are currently calling for papers for volumes 1-2, 3-4 to be published in Fall 2012.

Senior scholars, researchers, PhD students and postdoctoral students are strongly encouraged to submit multidisciplinary papers on one of the following topics:

Ideology, propaganda, political parties and organizations: The totalitarian experience in the 20th;

European right wing: Italian fascism, Nazism;

Stalin’s Great Terror;

The Comintern and Communist Parties in Europe;

International relations: Western Communist Parties’ and the Communist Party in the Soviet Union;

Political, economic, social, and cultural evolutions in the Soviet bloc after World War II;

"Stalinisation” versus „destalinisation”;

East-West relations during the Cold War;

Détente: the perspectives of cooperation;

Opposition to totalitarianism: From resistance to dissent;

The papers may be submitted in English, French, Russian, and Romanian.

The contributors are kindly asked to send abstracts (up to 500 words) and a short narrative CV until April 1, 2012.

The proposals may be submitted at: arhiveletotalitarismului@gmail.com or ana.catanus@gmail.com.

Selected authors will be notified by June 1, 2012. 

The deadline for the final draft of the paper is July 1, 2012.

Informations from official blog of INST.

CALL FOR PAPERS: Anuarul IICCMER - România în perioada dictaturilor (1938-1989). Continuităţi şi rupturi

    51 de ani din istoria României a secolului XX – aşadar mai mult de jumătate – au fost dominaţi de regimuri dictatoriale. Dacă adăugăm la aceasta perioada războaielor şi diferitele intervale de timp în care au fost instituite regimuri de urgenţă sau în care democraţia a funcţionat defectuos, înţelegem că practicile nedemocratice au jucat un rol foarte important în viaţa politică şi funcţionarea societăţii într-o bună parte a secolului trecut. România de astăzi nu poate fi înţeleasă fără a analiza această consistentă tradiţie nedemocratică.

Perioada 1938-1989 este conceptualizată mai des în termeni de ruptură decât de continuitate. Antagonismul ideologic dintre fascism şi comunism a lăsat impresia că între cele două „isme” există diferenţe ireconciliabile şi că orice comparaţie este hazardată. Diferenţe există, într-adevăr, şi sunt majore, pentru că o bună parte din proiecţiile ideologice, mijloacele şi ţintele fascismului şi comunismului diferă. Însă deosebirile obnubilează asemănări la fel de importante. La o privire atentă, între regimurile de extremă dreaptă din perioada 1938-1944 şi totalitarismul comunist se observă continuităţi însemnate în materie de legislaţie, practici represive, discurs propagandistic, instituţii, personal şi politici. Aceasta în ciuda faptului că fiecare din cele două tipuri de regimuri a făcut eforturi programatice de a se distanţa de celălalt şi, împreună, de a denunţa democraţia liberală. Raportarea la ideologiile „adverse” a constituit un mijloc de legitimare, fără de care nu poate fi înţeleasă puterea lor. De pildă, instaurarea regimului comunist a fost uşurată de excesele şi crimele regimurilor anterioare.

Mircea Maliţa, Dinu C. Giurescu, Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962-1972

Semnalez apariţia la Editura Compania a volumului semnat de Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurescu, Zid de pace, turnuri de frăţie. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972, lansat vineri, 2 martie 2012, orele 11,00, la Casa Titulescu, Şoseaua Kiseleff nr. 47, sector 1, Bucureşti.

Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, Fundaţia Europeană a Mării Negre, Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.

«Nu încape nici o îndoială că statutul impus ţării noastre după război a reprezentat o pată. Vedem că gânditorii români nu sunt striviţi de spaima de pete. Ei concură la ideea optimistă: petele nu sunt veşnice pentru cei ce vor să supravieţuiască. Dar abordarea petelor la români mai obligă la o constatare pe care „deschiderea“ o confirmă: petele nu sunt compacte. În cră­pă­turile lor apar înghesuite şi firave zone de lumină. Nu poţi na­viga în ceaţă, dar în „luminişuri“ poţi trăi şi chiar acţiona. Un deceniu al deschiderii este un astfel de luminiş. S-a încercat apărarea lui, consolidarea lui, lărgirea lui, includerea unor prieteni solidari. Dosoftei cita la vremea lui un psalm : „Zid de pace, turnuri de frăţie“. O generaţie întreagă, cu oameni ale căror minţi vedeau prin ceaţă şi acţionau cu câteva raze de lumină, a lucrat tăcut şi iscu­sit la luminişul deschiderii. Zid de pace împrejur, dorinţă de colaborare semnalată mai larg în exterior.» (Mircea Maliţa)

Informaţii preluate de pe site-ul Revistei „Istorie şiCivilizaţie” şi de pe Agenţia de carte.

Expoziţie „Vocea Europei – Radio Europa Liberă în perioada Războiului Rece”

Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Republicii Ungare, Ambasada Republicii Polone, Ambasada Republicii Slovace, Centrul Ceh şi Institutul Ceh pentru Studiul Totalitarismului organizează la 12 martie 2012 o suită de manifestări cu privire la rolul  Europei Libere în ţările Grupului de la Vişegrad şi în România şi Bulgaria în perioada războiului rece.

Vernisajul expoziţiei Vocea Europei - Radio Europa Liberă în perioada Războiului Rece va avea loc la 12 martie 2012, ora 19.15 la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice, str. Spiru Haret, nr. 8, Bucureşti.

Informaţii preluate de pe site-ul Revistei „Istorie şi Civilizaţie”.

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gavril Vatamaniuc

Gavril Vatamaniuc, unul dintre cei mai cunoscuţi partizani anticomunişti s-a stins din viaţă la 1 martie 2012 în Frasin, Suceava.

S-a născut la 25 noiembrie 1924 în Suceviţa, într-o familie de agricultori. A urmat 7 clase şi s-a ocupat cu agricultura până a fost înrolat. Ca sergent major de jandarmerie, Gavril Vatamaniuc a intrat în conflict cu ofiţerul politic, motiv pentru care a fost îndepărtat din armată şi pus sub urmărirea Securităţii. De teama arestării, s-a înarmat şi la 25 noiembrie 1949 a plecat în pădurile Suceviţei. Prima iarnă a petrecut-o singur, într-un bordei construit de el, cu alimente primite de la familie. În vara anului 1950, i s-au ataşat doi consăteni, fraţii Ion şi Gheorghe Chiraş, urmăriţi şi ei de Securitate.

Activitatea grupului a constat în tipărirea şi răspândirea de manifeste, distrugerea manifestelor de propagandă comunistă din Suceviţa, propaganda de la om la om şi chiar la grupuri de muncitori forestieri.

Deşi Securitatea, a infiltrat informatori printre muncitori şi unii pădurari erau chiar agenţi, majoritate localnicilor îi simpatizau pe partizani, le dădeau mâncare şi informaţii. În felul acesta au reuşit să supravieţuiască o perioadă de timp atât de îndelungată, în condiţiile în care satele din care proveneau erau sub controlul Securităţii, iar rudele şi prietenii erau arestaţi.

În 18 ianuarie 1955 un pădurar a depistat locul unde partizanii îşi construiseră bordeiul şi a sesizat Securitatea. O companie de la Botoşani a înconjurat zona şi a atacat bordeiul în care se aflau numai Gavril Vatamaniuc şi Vasile Motrescu. În urma schimbului de focuri trei securişti au fost ucişi, iar cei doi au scăpat din încercuire.

La 17 octombrie 1955 a fost prins Vasile Marciuc, din Suceviţa, iar în urma anchetei a declarat locul unde se afla ascuns Vatamaniuc. La 18 octombrie 1955 acesta a fost arestat în satul Voievodeasa, judecat la 30 iulie 1956 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă redusă ulterior la 25 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Suceava, Jilava, Văcăreşti, Aiud, Botoşani, Gherla. A fost eliberat la 3 august 1964.

Grupul din care a făcut parte Gavril Vatamaniuc a activat în zona Suceviţa, în perioada: 25 noiembrie 1949 - 13/14 ianuarie 1958 (arestarea lui Vasile Motrescu), fiind, prin urmare, unul dintre cele mai longevive organizaţii de luptători anticomunişti care au activat în munţii României.

Ca şi alţi supravieţuitori ai terorii comuniste, şi Gavril Vatamaniuc şi-a împărtăşit experienţele de partizan după 1989. Astfel a apărut volumul de interviuri semnat de Constantin Hrehor, Muntele mărturisitor. Anii rezistenţei / Anii suferinţei. Dialog cu Gavril Vatamaniuc, erou al Rezistenţei armate din munţii Bucovinei, Timpul, Iaşi, 2002; Apologeticum, 2004; De asemenea, un volum deosebit de interesant despre anii în care a fost fugar este şi cel îngrijit de Adrian Brişcă, Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu şi rezistenţa armată din Bucovina, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2005.

Nu l-am cunoscut personal, dar am avut privilegiul să îl aud vorbind cu ocazia conferinţei „Gavril Vatamaniuc - Memoria vie a spiritualităţii româneşti” organizată de Fundaţia „Arsenie Boca” în 17 decembrie 2010. 

M-a impresionat atunci prin simplitatea, sinceritatea şi profunzimea discursului, cum puţini foşti luptători în munţi sau deţinuţi politici pe care i-am intervievat sau i-am auzit vorbind au reuşit. A spus atunci că la el acasa, la Frasin, este binevenit oricine. Că are o casă mare şi e mereu bucuros de oaspeţi. Mi-am spus atunci, în gând, că nu am fost niciodată în Suceava, binecunoscută pentru peisajele deosebite, şi că, de ce nu, aş putea odată să mă duc şi „să onorez” invitaţia făcută unui întreg auditoriu. Nu am fost încă în judeţul Suceava şi nu ştiu când o să ajung pe-acolo. Dar un lucru ştiu sigur, că fără Gavril Vatamaniuc, cel puţin pentru mine, zona Sucevei este mai săracă în simboluri.

Cei interesaţi pot găsi on line volumul Muntele mărturisitor şi alte mărturii video cu Gavril Vatamaniuc pe site-ul procesulcomunismului.

De asemenea, descrierea înfruntării cu Securitatea de la Bâtca Corbului, din 1955, poate fi citită în ediţia din 2 martie 2012 a ziarului România Liberă.

Legea lustraţiei a fost adoptată! „Cui prodest?”

    Azi, 28 februarie 2012 Camera Deputaţilor (for legislativ decizional) a adoptat Legea lustraţiei, cu 167 voturi „pentru” şi patru abţineri, în absenţa opoziţiei

Legea impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de 5 ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist a fost aprobată.

După decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche a legii, Comisiile juridică şi pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor au adoptat mai multe modificări ale Legii lustraţiei, în urma cărora au fost mai bine definite persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist şi care urmează să intre sub incidenţa legii. Astfel, ar urma să fie lustrate persoanele care au avut funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Român, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de miniştri, directorii de editură, foştii procurori comunişti. Ultima categorie (procurori comunişti) a fost introdusă în lege la dezbaterile în plen, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras Levente.

Deputatul PDL Mircea Toader a propus ca cei care au făcut parte din conducerea UTC (actualul prim ministru Răzvan Mihai Ungureanu ar fi intrat în această categorie) să fie scoşi din listă, însă grupul UDMR, prin vocea lui Mate Andras Levente, nu a fost de acord cu propunerea. În final, prin vot, deputaţii au decis ca cei care au făcut parte din conducerea UTC să nu fie lustraţi.

Informaţiile de bază au fost preluate de pe site-ul de ştiri mediafax.

*

Am apreciat întotdeauna ca necesară o astfel de lege şi mă încearcă un fel de bucurie amară, amestecată cu teamă. Au fost atâtea momente asemănătoare în care m-am bucurat, am sperat, iar apoi am fost dezamăgit. Iar acum, după 22 de ani de la momentul 1989, întrebarea pe care mi-o pun, şi pe care şi-o pun şi alţii, este „Cui prodest?” Mă tem să dau şi un răspuns, pentru că am văzut numeroase acte normative şi decizii politice luate strict pentru un interes conjunctural şi care imediat după ce scopul care le-a generat a fost atins, au fost făcute uitate sau pur şi simplu nu au fost aplicate.

Rămâne ca în lunile ce urmează (campania electorală bate la uşă) să vedem în ce măsură această lege are ca scop capacitarea unui electorat anticomunist, care mai crede că se mai poate face dreptate (deşi acte reparatorii pentru fostele victime, cum ar fi Legea 221, nu se aplică din varii motive, iar pensiile „nesimţite” ale foştilor ofiţeri de Securitate sunt neatinse), sau este doar o „vânătoare de vrăjitoare”, cu câteva ţinte clare, incomode, şi care au deranjat pe cine nu trebuia. Sau ambele…