În prima zi italo-română a culturii ebraice are loc expoziţia Femei evreice în Italia - Imagini de viaţă din secolele XIX - XX".
Expoziţia este realizată de către Fundţia Centrul de Documentare
Ebraică Contemporană CDEC din Milano - Arhiva Fotografică, cu
contribuţia: Matilde Algranati Terracina, Marina Falco Foa, Paola
Mortara Aliverti; colaborare tehnică fotografică: Alberto Jona Falco.
Participă:
Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti
Cuvânt introductiv
Michele Sarfatti, directorul Centrului de Documentare Ebraică Contemporană (CDEC) din Milano
"Gli ebrei in Italia nella prima metà del Novecento: storia e memoria"
Felicia Waldman (Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren)
"Arta pietrei - simbolistica funerara evreiasca"
Anca Ciuciu (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România-Federatia Comunitatilor Evreiesti)
"Papirene Kinder - Umbrele celor care au plecat"
Vasile Morar (Universitatea Bucureşti)
"Victoria vietii asupra mortii - Imaginea vietii evreiesti in cartea «Motl, Petitorul» a lui Iacov Tihman"
Evenimentul va avea loc marţi, 15 septembrie 2009, ora 17, la Instiutul Naţional de Cultură din Bucureşti, Aleea Alexandru, nr. 41.
Istoricii George Enache şi Adrian Nicolae Petcu, cercetători la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), au iniţiat publicarea unei enciclopedii în fascicule intitulată Biserica Ortodoxă în dosarele Securităţii, prin care publicul larg va avea posibilitatea să înţeleagă mai bine viaţa Bisericii Ortodoxe Române în comunism, dar şi să afle capitole inedite ale biografiilor unor personalităţi reprezentative ortodoxe. Deja se află în lucru 30 de astfel de fascicole, de peste 100 de pagini fiecare. Fiecare volum cuprinde un studiu consistent, o anexă cu documente din dosarele Securităţii, fotografii necunoscute, bibliografie şi indice de nume. Cu sprijinul editurii Partener din Galaţi, au fost scoase până acum, în condiţii grafice excelente, primele patru volume:
- Monahismul ortodox şi puterea comunistă în anii '50
- Părintele Arsenie Boca în atenţia puterii politice din România
- Patriarhul Justinian şi Biserica Ortodoxă Română în perioada 1948-1964
- Despre curajul de a rosti: episcopul Nicolae Popovici al Oradiei.
Puteţi comanda cărţile prin e-mail: editurapartener@yahoo.com sau la fax: 0336105602.
Am primit azi de la Micaela Ghiţescu şi Revista „Memoria” - Revista gândirii arestate un comunicat foarte trist. Însă şi mai trist mi s-a părut când am văzut cine sunt cei care au luat această decizie, nume care păreau a înţelege ce înseamnă trecutul. Se pare că nu au înţeles nimic, sau aproape nimic...
Comunicat de presă
Din noiembrie 1990, deci la mai puţin de un an de la răsturnarea – oficială – a comunismului în ţara noastră, Memoria – revista gândirii arestate şi-a deschis paginile pentru cei care, timp de peste patru decenii, nu au putut vorbi, care şi-au văzut vieţile zdrobite, pentru familiile celor care au suferit şi au murit în lagăre şi închisori, pentru memoria şi rememorarea teribilelor realităţi ale unei Românii oprimate, umilite şi batjocorite de unul din cele mai inumane regimuri imaginate de minţi – totuşi – omeneşti: dictatura comunistă.
Nu a fost un drum uşor: mijloacele materiale – atât de darnic risipite pentru tot soiul de manifestări cu ecou de o zi – pentru noi erau aproape întotdeauna precare. A fost nevoie de tenacitate, de spirit de sacrificiu şi de o neostoită sete de a spune adevărul şi de a face dreptate, pentru ca revista să supravieţuiască pe parcursul a 19 ani şi a 67 de numere.
Comisia de evaluare şi selecţie a finanţărilor acordate de Administraţia Fondului Cultural Naţional (Alexander Baumgarten, Alexandru Cistelecan, Peter Demeny, Caius Dobrescu, Liviu Papadima, Ruxandra Demetrescu, Elena Vlădăreanu), comisia de judecare a contestaţiilor (Biro Bela, Paul Cernat, Mircea A. Diaconu) au considerat că este destul: nu ne mai trebuie trecut, nu ne mai trebuie amintirea suferinţelor, a jertfelor şi a eroismului, nu ne mai trebuie MEMORIE.
Ne cerem scuze de la cititori, de la colaboratori şi de la toţi prietenii care ne-au fost alături cu preţuirea, sfatul şi propria lor memorie. Vom onora abonamentele pe 2009.
Redevenim cum am fost timp de peste patru decenii: tăcuţi. Se vor găsi destui „vocali” care să acopere tăcerea noastră.
Sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 10.05, Antena 3 a difuzat documentarul "În căutarea poporului pierdut", despre partizanii si opozanţii anticomunişti executaţi de Securitate în anii '50 şi exhumaţi de IICCR în 2009.
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Editura Polirom şi Muzeul Municipiului Bucureşti
vă invită la lansarea volumului I din Memoriile lui Cicerone Ioniţoiu, Din ţara sârmelor ghimpate
Prezintă, alături de autor: Marius Oprea, Acad. Constantin Dimoftache, Doina Jela, Alex Stefănescu Octav Bjoza.
În acest volum autorul rememorează o parte din cele mai importante momente ale vieţii sale petrecute în România, unele din ele aflate la incidenţa cu marea istorie. Din punct de vedere cronologic, volumul prezintă perioada instaurării regimului comunist, lupta pentru păstrarea libertăţilor democratice, represiunea comunistă, procesele şi cei 10 ani de detenţie în închisori şi lagăre, dificultăţile reintegrării socio-profesionale şi demersurile în vederea primirii acceptului de a emigra în Franţa, în 1979.
Pe lângă descrierea unor evenimente la care a fost martor şi participant, autorul evocă şi o serie de personalităţi, dar şi oameni simpli, cu care a intrat în contact pe parcursul anilor.Documentele şi fotografiile de la final completează în mod fericit volumul, oferind detalii interesante atât despre autor cât şi despre perioada comunistă.
Volumul a aparut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania si a fost ingrijit de Cosmin Budeancă şi Andrei Lascu.
Radu Bercea (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România) - Memoria Retinei Gulagului Românesc (prelegere)
La prelegere
Pregătirea pentru campania de interviuri în oraş - „Imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”
Work-shop-ul "Ar fi putut fi oricare dintre noi" (coordonator - Irina Hasnas-Hubbard)
Lucrări realizate studenţi la Work-shop-ul "Ar fi putut fi oricare dintre noi"
Conferinţa publică susţinută de Cristian Pîrvulescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti) - Evoluţia patidelor politice în post-comunism (Sala de Consiliu a Primăriei Râmnicu Sărat)
miercuri, 2 septembrie 2009
Imagini de la exhumarea partizanului anticomunist Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950 şi exhumat de experţii IICCR după 59 de ani, în 1-2 septembrie 2009
COMUNICAT DE PRESĂ Au fost găsite rămăşiţele pământeşti ale partizanului anticomunist Nicolae (Mişu) Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), înfiinţat prin H.G. nr. 1724 din 21 decembrie 2005, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii. În baza unei solicitări primite de către IICCR din partea domnului Nicolae Selagea, fiul lui Nicolae (Mişu) Selagea, au fost demarate o serie de cercetări de teren, în urma cărora a fost identificat locul în care a fost înhumat Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950. Acţiunea de exhumare a avut loc marţi, 1 septembrie 2009, şi la ora 15 au fost găsite rămăşiţele pământeşti ale partizanului anticomunist.
Mâine, 2 septembrie 2009, ora 10, reprezentanţii presei care sunt interesaţi de acest caz sunt aşteptaţi în faţa Poliţiei Oraşului Câmpeni pentru a fi conduşi la locul unde a fost găsit mormântul lui Nicolae Selagea.
Pentru detalii despre acţiune Marius Oprea, Preşedinte IICCR 0723-166423 Cosmin Budeancă, Şef Serviciu Muzee-Memorie IICCR 0740-454916, 0728-040876 Gheorghe Petrov, Arheolog 0731-440025; 0744-516108
În 30 august, studenţii participanţi la ediţia a III-a a Universităţii de Vară organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România la Râmnicu Sărat, au vizitat „Fortul 13 - Jilava”, una dintre cele mai temute închisori comuniste. Spre deosebire de ceilalţi ani, ieri am avut ocazia să vizităm şi Casimca şi Reduitul, (aflate în zona centrală a Fortului) şi care în anii anteriori au fost inundate, nepermiţând accesul. Datorită secetei prelungite şi a eforturilor depuse de angajaţii Penitenciarului Jilava (şi în special de Dl. Cristian Micu), anul acesta vizita a fost una deosebită, imaginile de acolo depăşind orice aşteptări. Pentru cei interesaţi, postez câteva imagini relevante.
CAZUL NICOLAE (MIŞU) SELAGEA, ÎMPUŞCAT DE SECURITATE LA 2 SEPTEMBRIE 1950
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR), înfiinţat prin H.G. nr. 1724 din 21 decembrie 2005, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului României, are drept scop investigarea ştiinţifică şi identificarea crimelor, abuzurilor şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor îndreptăţite să ia măsuri în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii.
Unul din obiectivele importanteale investigaţiilor întreprinse de către instituţia noastră este şi acela de a identifica locurile unde sunt înhumate victime ale regimului comunist, mai ales acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte de către Securitate, de obicei prin torturi urmate de împuşcare. Victimele au fost identificate în urma cercetărilor noastre în arhivă şi pe teren, inclusiv pe baza mărturiilor orale ale unor persoane contemporane cu evenimentele în cauză. De asemenea, locurile unde se află îngropate astfel de persoane sunt identificate după asidue căutări şi cercetări efective în teren, locaţiile respective aflându-se de cele mai multe ori în locuri izolate şi uneori greu accesibile. În opinia noastră, numărul acestor victime se situează în jurul a 10.000 de persoane.
În baza unei solicitări primite de către IICCR din partea domnului Nicolae Selagea, fiul lui Nicolae (Mişu) Selagea, Institutul a demarat o serie de cercetări de teren, în urma cărora a fost identificat locul în care a fost înhumat Nicolae Selagea, împuşcat de Securitate la 2 septembrie 1950, şi au fost demarate procedurile de exhumare a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Acţiunea de exhumare va avea loc în perioada 1-2 septembrie 2009, în cătunul Ancăieşti, satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, judeţul Alba.
*
Nicolae (Mişu) Selagea s-a născut la 12 februarie 1908 în satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, judeţul Alba. Era căsătorit şi avea 5 copii. Apartenenţă politică: membru al Partidului Naţional Ţărănesc. A fost membru în organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. A fost urmărit de Securitate încă din toamna anului 1948, pentru simplul motiv că făcuse propagandă în favoarea P.N.Ţ.
Nicolae Selagea a fost ucis prin împuşcare la 2 septembrie 1950 în cătunul Ancăieşti, satul Dealul Capsei, aparţinător oraşului Câmpeni, la o şură care la acea dată aparţinea unei anume Ancău Sofica. În urma unei trădări, a fost surprins şi blocat în acea şură, iar în schimbul de focuri care a urmat cu cadrele de Securitate, a fost rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu. Deşi rănit, a fost imediat împuşcat mortal, din apropiere, de către maiorul Kóvaci Mihail, pe atunci şeful Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda. Cadavrul a fost îngropat după câteva zile în apropiere, pe un teren care astăzi se află în proprietatea localnicei Ana Adam. Locul mormântului nu a fost niciodată marcat cu vreo cruce.
*
Această crimă, la fel ca şi altele executate de Securitate, a fost comisă la ordin, din motive politice, pe timp de pace, fără judecata vreunei instanţe, iar după părerea noastră astfel de crime nu pot fi considerate niciodată ca fiind prescriptibile.
Considerăm că demersul nostru de exhumare a lui Nicolae Selagea este unul legal şi moral, în conformitate cu atribuţiile Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România.
Sunt de profesie istoric. Îmi plac munca mea, excursiile la munte, muzica rock şi lucrurile amuzante. Restul... e tacere. PS: Punctele de vedere exprimate pe acest blog nu reprezintă în nici un fel punctul de vedere al instituţiilor la care sunt angajat sau afiliat.
