Lansare de carte la Iaşi: Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu, vol. I-II

    Evenimentul va avea loc joi, 8 decembrie, ora 17 la Librăria Orest Tafrali (Corp A, Universitatea „Al. I. Cuza”.

Conferinţă: Romii la începuturile regimului comunist. Între recunoaştere şi ignorare

În perioada regimului comunist romii nu au beneficiat de statutul de minoritate naţională, cu toate că, din punct de vedere numeric, ei reprezentau un grup important de populaţie, iar la recensăminte erau înregistraţi ca o etnie aparte. A existat un moment când romii au fost foarte aproape de a obţine acest statut, mai precis în intervalul 1948–1949, prin demersurile Uniunii Generale a Romilor din România.

Conferinţa susţinută de dr. Viorel Achim îşi propune să prezinte un fragment interesant din istoria recentă a romilor. 

Evenimentul este organizat de IICCMER şi va avea loc luni, 12 decembrie 2011, de la orele 17.30, la sediul Institutului din Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11.

Gabriel Micu, Basarabia, România şi Politica Marilor Puteri (1914-1947)

A apărut recent la Editura Pontos din Chişinău, cartea semnată de Gabriel Micu, Basarabia, România şi Politica Marilor Puteri (1914-1947).

Monografia este rezultatul unei cercetări îndelungate şi serioase, în care a fost parcursă o impresionantă bibliografie asupra subiectului, au fost studiate documente publicate, referitoare la politica externă, dar şi – ceea ce este foarte important – au fost depistate şi introduse în circuitul ştiinţific izvoare documentare noi, descoperite de autor în diverse arhive. 

Gabriel Micu dezvăluie mai multe etape ale politicii sovietice faţă de România, arătă eforturile depuse de diplomaţia bolşevică privind re-anexarea Basarabiei la diverse foruri internaţionale, dar şi prin intervenţii militar-diversioniste directe, aşa cum a fost, de exemplu, numita „insurecţie” de la Tatar-Bunar (1924) şi – până la urmă – prin constituirea numitei „Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti” cu centru la Balta, apoi Tiraspol – veritabil cap de pod pentru expansiune bolşevică în România şi Balcani.

Lansare de carte: Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, "Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia"

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni organizează în cadrul „Zilelor Nicolae Colan”, lansarea volumului Ioan Pelivan - părinte al mişcării naţionale din Basarabia.

Volumul, semnat de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, are un cuvânt înainte de prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu şi a apărur la Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011 (402 pagini).

Realizat în cadrul ciclului Făuritorii unităţii naţionale - seria Basarabia, volumul reprezintă o monografie, pe baza documentelor, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioan Pelivan (1876-1954), unul dintre cei mai proeminenţi luptători pentru cauza basarabeană, om politic publicist, apărător şi promotor al limbii române. Pentru crezurile sale politice şi naţionale a fost arestat de comunişti şi a decedat în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei la 25 ianuarie 1954. 

    Evenimentul va avea loc la Centrul Eclezistic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, miercuri, 29 noiembrie 2011, ora 14.00.

Martha Georgescu Topuslău, Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră

Una dintre ultimele apariţii despre anii comunismului la Editura Vremea este cartea semnată de Martha Georgescu Topuslău: Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră.

„O familie normală. Un tată harnic, inventiv, onest. O mamă iubitoare şi blândă. O fetiţă frumoasă şi bine educată, ocrotită în atmosfera de farmec a poveştilor contesei de Ségur. Trăiesc fericiţi, în căminul prosper făurit prin munca mâinilor lor. Şi, peste acest tablou idilic, norii negri ai «dictaturii clasei muncitoare» revarsă teroarea şi distrugerea.

Ce înseamnă pentru un copil alungarea din rai, condamnarea nedreaptă a tatălui la moarte, aruncarea într‑o lume nebănuită, a răului şi a primejdiei? Aceasta este povestirea pe care o veţi citi în paginile cărţii Marthei Georgescu Topuslău. Istorisită nepoţilor, care nu pot crede că s‑a putut întâmpla aşa ceva. Spusă simplu, într‑un fel care aminteşte în mod paradoxal basmele copilăriei, ceea ce face şi mai înspăimântătoare realitatea căreia numai o parte dintre aceşti oameni i‑au supravieţuit.

Şi, ca o temelie de piatră, pe care se înalţă eşafodajul delicat al vorbelor povestitoarei, se aşează textul broşurii Procesul bandei de sabotori şi diversionişti de la Canalul Dunăre‑Marea Neagră, apărută în 1952 la Editura pentru literatură politică…

O carte din care strigă nedreptatea care s‑a făcut elitelor unui popor.

Fapte care se uită. Fapte care nu trebuie uitate.”

Informaţii preluate de pe blogul Editurii Vremea.

Volumul poate fi comandat şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Eveniment editorial la Timişoara

Eveniment editorial la Timişoara prilejuit de lansarea cărţilor:

Alexei Vakulovski, În gura foametei

Dumitru Crudu, Oameni din Chişinău

Evenimentul, organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timişoara, are loc în 5 decembrie, ora 17, în P-ţa Sfântu Gheorghe, sala de cenaclu a USR Filiala Timişoara şi a Revistei Orizont.

     La eveniment participă: Cornel Ungureanu, Moni Stănilă, Alexei Vakulovski, Dumitru Crudu.

Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. X

A apărut la Editura Vremea volumul X din seria semnată de Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc.

Despre autor: Aurel Sergiu Marinescu (12.02.1929 - 31.08.2008), figură remarcabilă a exilului românesc, s-a făcut cunoscut ca un luptător acerb împotriva comunismului, ca un patriot militant, ca istoric şi scriitor de valoare.

Publicaţii: Prizonier în propria ţară - trilogie, 1977; Mă aplec peste ani, 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena, 2000; Armata Roşie în România. 1944-1958, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. I, 1999; vol. II, 2002; vol. III, 2003; vol. IV, 2004; vol. V, 2005; vol. VI, 2006; vol. VIII, 2008; vol. IX, 2009.

A avut o constantă prezenţă în ziarele româneşti din SUA, Canada, Danemarca, Franţa, precum şi în cele din patrie.

Despre autor şi lucrările sale Lucia Hossu Longin şi Doina Jela afirmă: „A scris cărţi şi memorii, contribuţii la cunoaşterea exilului, cărţi ce vor rămâne, cum spunea un critic, în patrimoniul suferinţelor naţionale româneşti până la judecata din urmă.” (Lucia Hossu Longin)

„Lucrarea lui Aurel Sergiu Marinescu, Contribuţii la o istorie a exilului românesc, a ajuns, iată, la cel de-al X-lea volum... Cum fiecare dintre aceste tomuri depăşeşte cu mult cinci sute de pagini, vorbim aici despre un volum de peste cinci mii de pagini de documente, referate, rapoarte, sinteze, scrisori, telegrame şi chiar chitanţe, comentate şi mai ales dispuse într-o ordine şi o arhitectură menite să faciliteze accesul, adunate toate sub semnătura unui singur om.” (Doina Jela)

    Lucrarea poate fi cumpărată şi de pe site-ul Editurii Vremea.

Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii

După câţiva ani de muncă asiduă în arhive, volumul semnat de Clara Mareş, Zidul de sticlă. I.D. Sârbu în arhivele Securităţii, a văzut recent lumina tiparului la Editura Curtea Veche. Lucrarea de dimensiuni apreciabile (520 pagini, format 13×20 cm), surprinde drama unui om de cultură aflat sub stricta supraveghere a poliţiei politice comuniste.

Despre „subiectul” cărţii şi despre cartea în sine, criticul literar Dan C. Mihăilescu afirmă: „Ion D. Sîrbu! Utopicul socialist blagian, dulce compătimitor al minerilor mitologici, erudit bufon metafizic, patriot mutilat sufleteşte, vajnic lup singuratic! Un Lear visând la Prospero, hărţuit de o Securitate faţă de care Caliban făcea dulce figură de... junghi intercostal.

Bufonul Gary! Poate cea mai spectaculoasă apariţie a epistolarului şi diarismului românesc după 1989, vecin de vitalism cu Petre Pandrea şi Ion Negoiţescu. Omul al cărui dosar de urmărire informativă face parte în chip dramatic din însăşi opera sa!

Mult mai mult decât în cazul unor Cioran, Blaga sau Noica, DUI-ul lui Gary Sîrbu este o capodoperă de suprarealism ubuesc şi grotesc gogolian, de (inutilă) inventivitate diabolică şi caricatură jalnică.

Supremul triumf, fie şi postum, al victimei: urmăritorii i-au devenit personaje. Oroarea devine deriziune hipnotică.”

Despre autoare: Clara Mareş, (n. 1977), este cerce­tător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Absol­ventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti şi a masteratului de Relaţii Internaţionale la Centrul de Studii Euro-Atlantice al Universităţii Bucureşti.

Lucrări publicate: Membrii CC al PCR. Dicţionar (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2004); Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945–1967) (Ed. Polirom, 2008), edi­tor - Nicu Steinhardt în dosarele Secu­ri­tăţii 1959-1989 (Ed. Nemira, 2005); redac­tor-şef al Anuarului IICCR, vol. 4, Intelec­tua­lii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii (Ed. Polirom, 2009).

 Cei interesaţi pot achiziţiona cartea şi de pe site-ul Editurii Curtea Veche.

Ioan C. Popa, Mecanisme de putere ale regimului totalitar comunist în perioada bolşevismului. Impactul în Basarabia şi Transnistria

Cartea, apărută de puţin timp sub egida Fundaţiei Europene Titulescu. Centrul de Studii Strategice, reprezintă o sinteză asupra primei jumătăţi a perioadei bolşevismului, ce se întinde de la Revoluţia din Octombrie 1917 până la momentul tranziţiei din 1953-1954, marcat de moartea lui Stalin şi începutul consolidării puterii lui Hruşciov.

Valorificând un bogat material bibliografic, provenind din diverse surse, multe din documente de arhivă declasificate în ultimii ani, mai ales din Federaţia Rusă şi Republica Moldova, în volum sunt prezentate detaliat aspecte esenţiale, adesea inedite, cu privire la activitatea serviciilor secrete în regimul totalitar comunist bolşevic, raporturile acestora cu puterea politică, în fapt cu persoana Conducătorului, reliefând cu o cazuistică bogată impactul lor direct în viaţa economică şi socială.

Ioan C. Popa, este doctorand la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a  Universităţii din Bucureşti şi a semnat şi volumul Românii, Basarabia şi Transnistria, apărut sub egida Fundaţiei Europene Titulescu, în 2009, şi tradus în limba rusă, la Chişinău, în 2010.

 Informaţii preluate de pe site-ul Fundaţiei Europene Titulescu, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre carte.

Conferinţa „România dictaturilor: 1938-1989”

    Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, organizează marţi, 29 noiembrie 2011, în corpul H (Sala H1) a Universităţii, începând cu ora 9.00, Conferinţa doctoranzilor intitulată: „România dictaturilor: 1938-1989”

    Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei, preluat de pe site-ul CSCP.