Apariție editorială: Liviu Vălenaș, Fabrica de dosare

„Prin Fabrica de dosare, Liviu Vălenaș continuă munca tenace de investigare a arhivelor Securității.

Ca și în volumul precedent, Fabrica de spioni, sunt publicate sinteze, mărturii ale torționarilor și victimelor, documente de arhiva, inclusiv câteva dosare din cele două milioane pe care DSS le-a întocmit în perioada 1948-1989.

Este o frescă aproape vie a unui trecut totalitar, de ale cărui sechele suferim cu toții, până în ziua de astăzi.

Apariție editorială: România și Rusia după 20 de ani

Volumul a apărut sub egida Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române.

Autori: Dan Dungaciu, Gabriela Tănăsescu, Tatiana Bitkova, Paraschiva Bădescu, Aristide Cioabă, Darie Cristea, Lucian-Ştefan Dumitrescu, Nadezda Feyt, Mikhail Golovnin, Angela Grămadă, Larisa N. Harea, Constantin Nica, Lorena Păvălan Stuparu, Ileana Racheru, Irina Selivanova, Oana Simion, Daria Ushkalova

Anul apariției: 2013

Număr de pagini: 317.

Apariție editorială: Marcel Dumitru Ciucă (editor), Guvernarea Constantin Sănătescu. Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Vol. I (august - noiembrie 1944)

„Corpusul de documente ale istoriei române contemporane, intitulat Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, inițiat de prof. Marcel-Dumitru Ciucă, din care au apărut 11 volume dedicate guvernării mareșalului Ion Antonescu, se continuă cu guvernarea generalului Constantin Sănătescu, ce va cuprinde două volume.

Cititorul are, astfel, posibilitatea să completeze și să compare informațiile istorice oferite de Jurnalul generalului Sănătescu cu cele aflate din stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri, în mod direct, fără intervenția sau interpretarea cuiva.

Apariție editorială: Marcel Dumitru Ciucă (editor), Guvernarea Constantin Sănătescu. Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. vol. II (20 octombrie - 29 noiembrie 1944)

„Volumul al doilea al lucrării Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Constantin Sănătescu cuprinde stenogramele de la sfârșitul primei guvernări a generalului C. Sănătescu, începând cu acea vineri, 20 octombrie 1944, și continuă cu stenogramele ședințelor celei de-a doua guvernări, care s-a desfășurat între 4 noiembrie și 2 decembrie 1944. Ultima stenogramă din volum este, însă, din 29 noiembrie 1944.

Apariție editorială: Magyar Kisebbség, vol. 67, nr. 1, 2013 (Intézményvédelem és állambiztonsági ellenőrzés [Protecţia instituţiilor şi controlul Securităţii])

„Purtând titlul Intézményvédelem és állambiztonsági ellenőrzés [Protecţia instituţiilor şi controlul Securităţii], primul număr al revistei din 2013 se deschide cu trei studii care abordează relaţia intelectualilor şi instituţiilor maghiare din România cu Securitatea, analizele fiind bazate pe date din arhivele Securităţii. În articolul Népszolgálat és túlélés. Mikó Imre és a román állambiztonság, 1948-1971 [Slujba poporului şi supravieţuirea. Imre Mikó şi serviciile secrete din România], Stefano Bottoni cercetează condiţiile în care juristul şi politicianul Imre Mikó, care provine dintr-o familie influentă, respectiv având o orientare politică conservatoare a ajuns să colaboreze cu Securitatea.

O sâmbătă în închisoare. Vizite la fostele închisori comuniste Jilava şi Piteşti

„Într-o perioadă în care puţini români au ocazia să vadă închisorile României comuniste, Centrul de Studii în Istorie Contemporană continuă seria vizitelor la Fortul 13 Jilava şi la fostul penitenciar Piteşti. Participanţii la «O sâmbătă în închisoare» pot vedea gratuit locurile prin care au trecut sute de mii de deţinuţi politici şi camerele în care aproximativ 1000 de persoane au fost supuse «reeducării prin tortură», însoţiţi fiind de supravieţuitori sau de istorici ai perioadei comuniste, care vor oferi explicaţii pe întreaga perioadă a vizitei. 

Apariție editorială: Despina Skeletti-Budișteanu, Descendenţi condamnaţi

„Descendenţi condamnaţi este una dintre acele cărţi utile şi salvatoare. Utilă pentru că ne aminteşte ce a însemnat totalitarismul comunist, ce teribile mutilări a adus el societăţii româneşti, vechilor elite şi destinelor individuale. Salvatoare, pentru că ne oferă amintiri şi percepţii personale care aruncă lumină asupra unei întregi epoci, cu victimele şi călăii ei, cu eroisme şi laşităţi, cu banalităţi şi revelaţii, pentru că ne facilitează accesul la memoria privată a unei familii istorice româneşti.

Cartea ne poartă de la evocările fermecătoare ale strămoşilor (boieri români şi nobili italieni), ale rudelor şi prietenilor, de la plimbările prin casele familiei sau pe străzile vechiului Bucureşti, până la relatarea celor mai groaznice avataruri prin care autoarea şi familia ei au trecut în timpul regimului comunist. Despina Skeletti-Budişteanu e parcă vegheată în permanenţă de figura paternă: odată cu arestarea juristului Radu Budişteanu începe calvarul unei familii, episod dramatic din martiriul unei întregi societăţi.

Apariție editorială: Gheorghe Cojocaru, Ieșirea din URSS

„Declarația de Independență a Republicii Moldova este rezultanta tuturor energiilor naționale și democratice, emancipatoare și creatoare, descătușate în epoca în care URSS, care acaparase în mod fraudulos și prin dictat teritorial românesc dintre Prut și Nistru, intrase într-un proces ireversibil de disoluție.” 

Informații preluate de pe site-ul Editurii Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale și de pe site-ul Librărie.net.