Apariție editorială: Ovidiu Pecican (editor), România postcomunistă: Istorie și istoriografie

Proiectul trilogiei dedicate istoriei și istoriografiei din România, menit să acopere întreaga durată a istoriei noastre contemporane (din 1918 până astăzi) se încheie cu prilejul publicării volumului de față. De astă dată explorările echipei de autori reunite în paginile cărții se dedică anilor de după căderea dictaturii personale a lui Nicolae Ceaușescu și a comunismului din Europa și din România. Suntem, altfel spus, în plină istorie recentă, chiar imediată, etapă inițiată de răsturnarea de regim politic din decembrie 1989 ale cărei procese sunt în plină desfășurare, dar care, chiar și așa, permite precizări, developări, observații referitoare la tendințe ori rezultate de etapă. Cei care semnează studiile sunt autori acreditați prin diplome academice și, uneori, prin poziții universitare ori în cercetare. Nici vârstele nu sunt doar de un fel, tinerii alăturându-se seniorilor. O seamă de colaborări au venit din străinătate.

Apariție editorială: Petru Negură, Nici eroi, nici trădători. Scriitorii moldoveni și puterea sovietică în epoca stalinistă

„Cartea prezintă interes prin calitatea sa intrinsecă, prin densitate și erudiţie, dar nu numai. Acest text conţine o decriptare a unui fenomen politic și, totodată, social și cultural – sovietizarea unui spaţiu intrat în cadrul Uniunii Sovietice și, într-o oarecare măsură, o ruptură cu trecutul – de care avem nevoie astăzi pentru a surprinde multitudinea de aspecte ale complexităţii prezentului.” Catherine Durandin

„Meritul incontestabil al lui Petru Negură este că a pus degetul pe existența, de multe ori ascunsă în istoriografia românească, a unui curent regionalist, ţinând în același timp de un soi de cult al unui geniu autohton și dintr-o preocupare pentru echitate socială, apărut în sânul unei intelectualităţi a Basarabiei românești aflate în răspăr cu mediul său de origine, dar și pentru că a atras atenția asupra legăturii pe care acest curent ar fi întreţinut-o cu moldovenismul forjat în perioada sovietică.” Nicolas Trifon

Volumul a apărut la editura Cartier din Chișinău. Prima ediţie a cărţii a apărut în 2009 la editura franceză L’Harmattan. Traducerea din franceză este semnată de Gabriela Șiclovan.

Apariție editorială: Irina Nastasă Matei, Laurențiu Vlad (coord.), Universitate şi politică. Evoluţii instituţionale româneşti şi trasee europene de formare intelectuală (secolele XIX-XXI)

„Volumul este structurat în jurul a 3 teme majore: Trasee europene de formare intelectuală; Evoluții politico-instituționale și efectul lor asupra vieții universitare; Universitatea și tentația politicului. Ideea principală a cărții este că „nu putem înțelege niciunul dintre procesele care traversează și structurează o societate – de la cel cultural la cel politic ori economic – fără să ținem seama de rolul Universității în producerea de cunoaștere, de expertiză, dar și în formarea unor spirite autonome, deschise”.

Volumul a fost lansat la încheierea mesei rotunde „Universitate şi politică”, organizată de Facultatea de Ştiinţe Politice la 26 iunie 2014, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la fondarea Universităţii din Bucureşti.

Apariție editorială: Vadim Guzun (editor), Alexandru Smochină „Nichita Smochină: vox clamantis in deserto”

Volumul semnat de Alexandru Smochină  și avândul ca editor pe Vadim Guzun este al XII-lea din seria „Afaceri Orientale" publicat la editura Argonaut din Cluj-Napoca. El a fost tipărit cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea liderului românilor transnistreni. Cea mai mare parte a textelor și numeroaselor fotografii, inedite, provin din arhivele personale ale urmașilor lui Nichita Smochină și Alexandru Smochină.

Mai multe detalii despre volum se pot găsi pe blogul editorului.

Apariție editorială: Monica Lovinescu, O istorie a literaturii române pe unde scurte. 1960-2000

„Ca şi cum ar fi împlinit un testament nescris al tatălui său, Monica Lovinescu a creat în studiourile Europei Libere un adevărat cenaclu literar. Acolo se citeau scrieri care în România erau interzise, se organizau dezbateri cu autori români şi se comenta, cu pertinenţă, o creaţie literară născută în vremuri de represiune. Căci pe atunci, în ţară, cenzura nu doar mutila producţia scriitorului, ci şi distorsiona ideologic judecata criticului literar.

Cronicile literare ale Monicăi Lovinescu recompun, panoramic, istoria recentă a literaturii noastre. Iar dacă în salonul de altădată al cenaclului Sburătorul, patronat de criticul E. Lovinescu, încăpeau doar puţini, în salonul deschis „pe unde scurte“ a încăput, cum ştim, o întreagă ţară.”

Mai multe detalii pe site-ul editurii Humanitas, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Dan Lungu, Amelia Gheorghiță (coord.), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism

„Ce scriitori aveau succes la public în România comunistă? Cum puteai să obții pe sub mână cărțile sau discurile preferate? Cine lua parte la spectacolele Cenaclului Flacăra sau la Cântarea României? Autorii propun relatări emoționante, amuzante sau insolite despre propriile experiențe culturale de dinainte de 1989. Împreună, poveștile lor formează o imagine de ansamblu a consumului cultural din comunism, în care cărțile, teatrul, muzica, filmele, revistele erau tot atâtea pete de culoare pe fundalul unei perioade apăsătoare și cenușii.”

Mai multe detalii pe site-ul editurii Polirom, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Gabriel Moisa, Sorin Șipoș, Igor Șarov (coord.), Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate

„Volumul de faţă cuprinde comunicările prezentate la conferinţa Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate unde au fost prezentate şi analizate noi surse documentare, propunându‑se, în acelaşi timp, noi interpretări ale surselor cunoscute sau a unora inedite, noi ipoteze şi concluzii care scot în evidenţă mecanismele şi limitele statului de a controla, a modela sau remodela istoria naţională şi cea universală. S‑a încercat, de asemenea, delimitarea punctului de contact dintre istoriografie, memoria colectivă şi politică, precum şi analiza unor documente fundamentale pentru istoria istoriografiei. O secţiune importantă din volum este consacrată statutului istoriei în societate şi a studierii istoriei în şcoală, dar şi a evaluării şi reevaluării surselor documentare. Cartea cuprinde o secţiune despre investigarea istoriografiei din perioada comunistă şi a impactului scrisului istoric asupra epocii contemporane, dar este deschis şi spre schiţarea a câteva din noile direcţii de investigare a trecutului din România perioadei post comuniste. Pe de altă parte, lucrarea urmăreşte evidenţierea necesităţii unui demers comun al istoricilor pentru întărirea statutului disciplinei în şcoală şi în societate, de‑a deschide calea pentru teme de cercetare noi şi către cercetări interdisciplinare. Nu în ultimă instanţă, volumul de faţă reprezintă o pledoarie pentru istoria bine scrisă, un imbold ca istoria să‑şi reevalueze constant sursele, metodele şi spaţiul investigat. O pledoarie pentru frumuseţea istoriei ca disciplină de studiu şi de cercetare, dar şi un îndemn de‑a face eforturi către reconsiderarea statutului istoriei şi a profesorului de istorie în societatea contemporană nouă. (Coordonatorii)”

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Apariție editorială: Florin Müller, Societate. Ideologie. Dictaturi

Volum tratează aspecte diverse privind evoluția societății, a ideologiilor și a dictaturilor în România, atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă.

Volumul a apărut la Editura Universității din București.