Conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”

Marţi, 20 noiembrie 2012, ora 17.00, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memora Exilului Românesc organizează conferinţa „Refuzul totalitarismului. Corneliu Coposu între comunism, neocomunism şi creştin-democraţie”, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), cu ocazia comemorării a 17 ani de la dispariţia omului politic.

Conferinţa, moderată de Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER, îi va reuni pe Ion Caramitru (actor, fost ministru al Culturii), Virgiliu Ţârău (membru al CNSAS), Tudor Călin Zarojanu (jurnalist) şi Vartan Arachelian (jurnalist şi scriitor). La eveniment vor participa şi doamnele Rodica şi Flavia Coposu, surorile regretatului om politic.

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota, jud. Sălaj, şi a decedat la 11 noiembrie 1995, în Bucureşti. Absolvent de Drept al Universităţii din Cluj, Corneliu Coposu şi-a început ascensiunea politică la sfârşitul anilor ’30, când avea să devină secretar al liderului PNŢ, Iuliu Maniu. În primul guvern Sănătescu (23 august-6 noimbrie 1944) a fost director de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar anul următor a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Arestat în 1947 a fost deţinut până în 1955 fără a primi vreo condamnare. Abia în 1955, autorităţile comuniste îi vor intenta un proces, fiind condamnat prin sentinţa nr. 876/1955 a Tribunalului Militar Bucureşti la 15 închisoare pentru „activitate intensă contra clasei muncitoare”. A trecut prin închisorile militare Malmaison şi Uranus, prin penitenciarele Văcăreşti, Piteşti, Craiova, Jilava, Gherla, Aiud, Sighet şi Râmnicu Sărat, şi prin lagărele Ghencea, Canal şi Popeşti-Leordeni. A fost eliberat la 9 iulie 1962 cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, lângă Brăila.

Viaţa şi activitatea sa au stat sub semnul respingerii tentaţiei totalitariste a secolului trecut. În întreaga sa carieră, Corneliu Coposu a refuzat comunismul, alegând drept crez politic valorile democraţiei liberale.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

A fost lansată arhiva exilului românesc- www.arhivaexilului.ro

Înscriindu-se într-o tendinţă europeană de digitizare a arhivelor şi bibliotecilor publice, IICCMER a realizat în cadrul proiectului cu finanţare nerambursabilă AFCN „Geografia exilului românesc - conservarea şi promovarea Patrimoniului Arhivistic al Exilului Românesc” o transpunere în format electronic a unei părţi din arhivele documentare ale exilului românesc.

Crearea acestor arhive electronice are un dublu rol:  pe de o parte, digitizarea asigură conservarea arhivei în format electronic, iar pe de altă parte, transpunerea lor on-line facilitează accesul publicului larg la informaţie.

Website-ul www.arhivaexilului.ro găzduieşte în prezent următoarele fonduri documentare şi colecţii de ziare şi reviste româneşti digitizate: Fondul Monica Lovinescu, Fond personal Tudor Bugnariu, colecţiile revistelor B.I.R.E. (anii 1950-1960, 1980-1988), Lupta (anii 1984-1987),  Vatra (nr.140-179) şi Dialog. Secţiunea ziare şi reviste găzduieşte colecţia „La Nation Roumaine” şi „România”. O secţiune aparte o constituie Fondul George Ciorănescu  cuprinzând „Rapoarte Radio Europa Liberă” din perioada 1971-1975.

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism” - Bucureşti, 22-23 noiembrie 2012

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului organizează în perioada 22-23 noiembrie 2012 Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”.

Lucrările conferinţei se vor desfăşura la sediul INST din Str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti. Pentru mai multe informaţii: tel. 021/230.69.92, fax.021/ 230.76.82, e-mail: inst.academia@gmail.com; site:www.totalitarism.ro

Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei.

Rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Făgăraşului – moment de demnitate românească

Simpozion „Rugul aprins, mărturisire şi rugăciune în duhul ortodoxiei”

În perioada 17-18 noiembrie 2012 la Biblioteca Sfântului Sinod Mănăstirea Antim  se va desfăşura Simpozionul „Rugul aprins, mărturisire şi rugăciune în duhul ortodoxiei”, în cadrul căruia va fi vernisată şi expoziţia „Rugul aprins - sub persecuţia comunistă”.

Mai multe detalii despre eveniment şi programul manifestărilor mai jos.

 

Mihai Iovănel, Evreul improbabil: Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească, 2012

„Cartea pleacă de la premisa că Mihail Sebastian este un autor-turnesol care, prin datele ce pot fi găsite laolaltă în biografia lui (membru al Tinerei Generaţii şi al grupării <Criterion>; redactor şi colaborator la publicaţii foarte diferite din punct de vedere ideologic: Cuvântul, Revista Fundaţiilor Regale, Rampa, Reporter, Viaţa Românească etc.; discipol al lui Nae Ionescu şi prieten cu Mircea Eliade, amândoi reprezentanţi ai dreptei radicale; tintă, în calitate de evreu, a naţionaliştilor din tabăra iorghistă şi legionară, dar şi a legislaţiei antisemite introduse de Statul român începând cu anii ’30; atacat de naţionaliştii evrei, care văd în el un „asimilist” sau chiar un trădător; apropiat al Partidului Comunist în preajma momentului 23 August 1944; victimă a unui accident neelucidat, în 1945, care dă naştere la numeroase legende bazate pe teorii ale conspiraţiei), permite unificarea, compararea şi înţelegerea unor contexte altfel eterogene.”

„Critica lui Mihai Iovanel e metodică, intensiv analitică, abrazivă, lipsită de sentimentalism şi retorică, de o mare vioiciune argumentativă, perfect adecvată mobilului ideologic şi caracterologic pe care-l urmăreşte. Autorul operează prin reducerea conceptuală a discursului lui Sebastian şi al comentatorilor lui, astfel încât expunerea capătă caracterul demonstrativ al unui joc logic. Procesul abstractizării se bazează însă pe o excelentă cunoaştere a operei lui Sebastian şi a bibliografiei subsecvente (cu veleităţi exhaustive). Lucrarea lui Iovanel va stârni controverse şi dezbateri aprinse, aş zice, pe măsura valorii şi a contribuţiilor înnoitoare pe care le aduce. Ea relevă un talent critic de primă mână.” (Paul Cornea)

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Cartea Românească.

Expoziţie: "Radio Europa Liberă: o istorie în date, fotografii şi Arhivele Securităţii"

Joi, 15 noiembrie 2012, ora 12.00, va avea loc vernisajul expoziţiei Radio Europa Liberă: o istorie în date, fotografii şi Arhivele Securităţii, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Facultatea de Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti.

În deschiderea evenimentului, vor vorbi dl. Mircea Carp, jurnalist și director-adjunct la Europa Liberă (1979-1995), dl. Liviu Tofan, director-adjunct al postului de radio (1990-1994) şi dl. Mihail D. Sturdza, cercetător în cadrul Departamentului Documentare al Europei Libere.

Expoziţia îşi propune prezentarea, atât cronologică cât şi tematică, a unei largi palete de documente din arhiva fostei Securităţi (ACNSAS). Temele cuprind istoricul Europei Libere, urmărirea informativă a angajaţilor şi colaboratorilor postului de radio, precum şi monitorizarea programelor secţiei româneşti în intervalul 1950-1989. La realizarea expoziţiei, alături de documentele de arhivă, au fost folosite şi fotografii reprezentative preluate din arhivele Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR), Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) şi ale Fundaţiei Academia Civică.

Expoziţia va fi vernisată la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR), Sala Mihai Viteazul, Calea Victoriei, nr. 12, et.1, şi va fi reamplasată, în intervalul 17-26 noiembrie 2012, la parterul MNIR, spre a facilita accesul vizitatorilor.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN).

     Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca Ceauşescu»”

În perioada 13-14 noiembrie 2012 IICCMER organizează Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca Ceauşescu»”

Venirea la putere în martie 1965 a lui Nicolae Ceauşescu a determinat schimbări importante în cadrul regimului comunist din România. Au avut loc modificări în structurile de partid şi de stat, sprijinitorii noului lider fiind promovaţi în detrimentul fidelilor lui Gheorghiu-Dej, care au fost marginalizaţi sau epuraţi. Controlul societăţii a cunoscut o altă dimensiune, în care reprimarea directă a fost înlocuită de inducerea fricii prin intermediul Securităţii şi Miliţiei.
     Conferinţa are ca scop readucerea în atenţia publică efectele produse asupra societăţii româneşti de schimbările politice şi sociale ale regimului comunist în timpul lui Nicolae Ceauşescu, şi ale căror efecte se resimt şi astăzi.
     Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul conferinţei.

Mihaela Teodor, Anatomia cenzurii. Comunizarea presei din România 1944-1947, Editura Cetatea de Scaun, 2012

„Anatomia cenzurii este o carte ce produce un teribil disconfort cititorului – te vezi nevoit să priveşti un cadavru – cel al Cenzurii – ce ar putea învia, în orice moment, dacă susţinătorii democraţiei vor aţipi.

Este corpul cenzurii instituite de ocupanţii ruşi, împreună cu oportuniştii adunaţi de miri unde, indiferent de etnii şi de convingeri, în intervalul 1944-1947. Adică instituţia ce a mutilat pentru zeci de ani cultura română, jurnalismul fiind una dintre ţintele predilecte. Pentru că teama de presă a rămas un indiciu indubitabil al ilegitimităţii, indiferent de epocă, regim, context. Este teama de pluralism, de adevăr, de îndoială. […]

Cartea reprezintă o disecţie a mecanismelor reprimării pluralismului informaţional, o demonstraţie a faptului că cenzura a fost o pârghie în mecanismul de dobândire, de menţinere şi distribuire a puterii politice. Interesante îmi par aici etapele identificării şi sancţionării oponentului politic, ce a fost, pe rând, fascist, profascist, legionar, antidemocrat, antisovietic, apoi sabotor şi reacţionar. Orice imaginaţia a oferit, a fost folosit pentru lichidarea adversarului politic, iar lucrarea demonstrează încă o dată ilegitimitatea regimului comunist – el se instituie şi se menţine prin lichidarea celui ce îl contrazice. Un regim obsedat de unanimitate, ceea ce-i face existenţa dramatică, tensionată, plină de ridicol – trebuie să demonstreze că nici-o altă opinie nu îşi are locul în spaţiul public, în afara celei declarate de el ca fiind valabilă. […]

Autoarea aduce aici multe informaţii inedite, ori puţin cunoscute, obţinute fie din statisticile oficiale, fie prin analiza secundară, ceea ce sporeşte relevanţa ştiinţifică a cărţii.” Marian Petcu

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun, unde cei interesaţi pot găsi mai multe informaţii despre carte.

Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS

Semnalez aici apariţia volumului Lungul drum spre nicăieri. Germanii din România deportaţi în URSS, care îi are ca autori pe Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin Răzvan Mihai, Ilarion Ţiu.

Volumul a fost realizat în cadrul proiectului „Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS”, finanţat în cadrul EACEA-P7- Europe for Citziens Programme - Action 4 - Decision 2011-3342 / 001-001, şi a apărut la Editura Cetatea de Scaun.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului.