Experienţe carcerale în România comunistă, vol. III

A apărut la editura Polirom volumul III din seria Experienţe carcerale în România comunistă.

Volumul conţine un număr de 23 de interviuri cu următorii foşti deţinuţi politici: Aurel Brazdă, Traian Romulus Pompiliu Dezideriu Luscan, Constantin Nistorică (Bihor); Doina şi Dumitru Cepănariu, Teofil Ivaşcu, Ioan Tonea (Bistriţa); Octav Bjoza, Eugenia Henţiu, Teofil Mija, Nicolae Purcărea, Gheorghe Urdea (Braşov); Nicolae Buţureanu, Constantin Teodoriu, Radu Vasile (Iaşi), Alexandru Constantinescu, Ion Gândacu, Nicolae Ianăşi (Mehedinţi); Teofil Botlung, Petru Cojocaru, Alexandru Roşcoban (Timiş); Narcis Dogaru, Grigore Iorgulescu, Ion Ştefan (Tulcea).

Pentru detalii

http://www.polirom.ro/catalog/carte/experiente-carcerale-in-romania-comunista-vol-ii-3622/

Comemorarea a 60 de ani de la declanşarea „Experimentului Piteşti”.

Fundaţia Culturală „Memoria” Filiala Argeş, Primăria municipiului Piteşti, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Argeş, Muzeul Judeţean Argeş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Institutul Român de Istorie Recentă Bucureşti, Europe Direct Argeş şi Teatrul Alexandru Davila din Piteşti

organizează sâmbătă, 5 decembrie 2009 la Piteşti

comemorarea a 60 de ani de la declanşarea aplicării asupra tinerilor deţinuţi politici din Închisoarea Piteşti, la 6 decembrie 1949 (ziua de Sfântul Nicolae), a metodelor abominabile de tortură denumite „reeducarea prin tortură” şi cunoscute pe plan internaţional ca „Fenomenul sau Experimentul Piteşti”.

Programul manifestaţiilor va fi următorul:

09.00 ÷10.00 - Primire participanţi, la Biblioteca Judeţeană Argeş;

10.00 ÷10.30 - Ceremonia de deschidere, la Sala de Festivităţi a Bibliotecii Judeţene Argeş;

10.30 ÷13.00 - Masă rotundă „60 de ani de la declanşarea Experimentului Piteşti - mărturii, evocări, aprecieri”, la Sala de Festivităţi a Bibliotecii Judeţene Argeş;

13.05 ÷14.00 - Masa de prânz;

14.15÷15.30 - Vizită la fostul penitenciar de deţinuţi politici din Piteşti şi slujba de pomenire a martirilor „reeducărilor”;

16.00 ÷17.00 - Spectacol artistic „Un altfel de Crăciun” cu fragmente din literatura detenţiei, la Sala Studio a Teatrului Alexandru Davila din Piteşti;

17.00 ÷17.10 - Închiderea festivităţilor.

 

 

Lansarea numărului 68-69 al Revistei "Memoria"

Marţi, 8 decembrie 2009, ora 14, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, B-dul Dacia, nr. 12, are loc prezentarea numărului 68-69 al Revistei "Memoria" – Revista gândirii arestate şi dezbaterea „Literatura arestată”.

Invitaţi: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Dr. Nicolae Constantinescu, Monica Pillat, Doina Jela, Pan Izverna, Nina Stănculescu, Mircia Dumitrescu, Cosmin Budeancă, Ovidiu Simonca, Ion Lazu.

Moderatorii dezbaterii vor fi Micaela Ghiţescu, Simona Cioculescu, Gheorghe Derevencu.

Expozitia: „Flashback: Clişee voalate din Epoca de Aur şi anii tranziţiei“

Miercuri, 11 noiembrie, la ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38) va avea loc, în prezenţa autorului, vernisajul expoziţiei „Flashback: Clişee voalate din Epoca de Aur şi anii tranziţiei“, semnată de fotograful Florin Andreescu. Expoziţia rememorează, după 20 ani de la căderea Cortinei de Fier, un timp răscolitor pentru români: perioada 1975-1995.

În seara vernisajului va fi lansat şi albumul Flashback: Clişee voalate din Epoca de Aur şi anii tranziţiei (Editura Ad Libri, 2009), care cuprinde 144 de fotografii realizate în România, în perioada 1975-1995.

Privite după câteva decenii, instantaneele surprinse în plină perioadă comunistă şi în anii tranziţiei ar putea părea secvenţe dintr-un film suprarealist. Este însă realitatea brută, deloc prelucrată. Erau vremurile când se stătea la coadă la pâine, când au apărut primele telenovele şi dozatoarele de pe străzi, când minerii au invadat capitala, când aurolacii împânzeau străzile marilor oraşe, iar revenirea regelui Mihai pentru prima dată în ţară după 1948 a fost întâmpinată cu emoţie. Dincolo de ororile vremurilor, atunci au fost copliăria, adolescenţa şi tinereţea mea. Uitându-mă peste aceste fotografii, încerc să regăsesc părţile bune şi părţile rele. Dar raţiunea este tulburată de savoarea “umbrelor” fixate pe hârtie. Încerc să-mi imaginez dacă sensul, atmosfera, trăirile vremurilor fotografiate pot răzbate până în ziua de azi. Oare avem nevoie de recuperarea acestor imagini sau mai bine rămâneau într-o cutie prăfuită? Oare ne temem cumva să privim în urmă? (Florin Andreescu)

Expoziţia este deschisă până în data de 30 noiembrie şi este ultimul eveniment din seria „Fotografia în cuvinte”, program care şi-a propus, de-a lungul anului 2009, să invite fotografi români, din zone artistice şi tehnice variate, pentru a-şi traduce imaginile în cuvinte, în faţa publicului.

Programul a început în luna aprilie cu expoziţia „Ultimul sas“ de Harris Wallmen, continuând cu „Dobrogea. Începutul lumii“ de Răzvan Vasilescu, „Urşi şi alte măşti“ de Dragoş Lumpan, „Fotojurnalism: Povestiri din spatele obiectivului“ a fotoreporterilor de la Mediafax şi Jurnalul Naţional şi se încheie cu “Flashback: Clişee voalate din Epoca de Aur şi anii tranziţiei” de Florin Andreescu.

Expoziţia poate fi vizitată în intervalul orar 10.00 – 20.00. Intrarea publicului este liberă.

EXPOZIŢIA „NUMITORUL COMUN: MOARTEA” LA BUCUREŞTI

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Fundaţia Konrad Adenauer şi Muzeul Ţăranului Român, cu sprijinul Projects Abroad şi al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prezintă expoziţia „Numitorul comun: moartea”, organizată în urma desfăşurării a 10 acţiuni de deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, executaţi de Securitate în perioada 1948-1952.

Acţiunile de deshumare au fost realizate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România în perioada 2007-2009, în urma solicitărilor venite din partea rudelor şi urmaşilor celor morţi. Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 17 persoane executate, de regulă prin împuşcare, acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Odoreu (jud. Satu Mare), Teregova (jud. Caraş-Severin), Muşca, Sălciua şi Câmpeni (jud. Alba), Sântejude Vale (jud. Cluj). În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Câmpeni, Sântejude Vale), fie în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / locaţia 2, Teregova), trei victime (Nepos) sau patru victime (Hălmăsău / locaţia 1).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor împuşcaţi, fotografii (de familie, din arhiva fostei Securităţi, din timpul acţiunilor arheologice de deshumare) imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut.

Proiectul se adresează în primul rând elevilor de liceu, studenţilor, dar şi celor care au trăit în perioada comunistă însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii de la începuturile  regimului comunist în România.

Expoziţia a mai fost prezentată în Cluj-Napoca (21 octombrie - 8 noiembrie), urmând ca anul viitor să fie itinerată şi în alte localităţi din ţară, precum şi în străinătate.

În Bucureşti vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 11 noiembrie, ora 17.00, la Muzeul Ţăranului Român (Sala Foaier), str. Monetăriei, nr. 3, publicul interesat putând să o viziteze în perioada 11-29 noiembrie 2009.

„Comunismul românesc în imagini”

Pornind de la premisa că documentele perioadei comuniste constituie obiectul accesului egal şi neîngrădit, Arhivele Naţionale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Grupul pentru Dialog Social şi Fundaţia „Konrad Adenauer” prezintă miercuri, 28 octombrie 2009, ora 17:00, „Comunismul românesc în imagini”, grupaj de evenimente ce include lansarea unei noi serii de fotografii din Fototeca online a comunismului românesc, dezbaterea „Chipurile din spatele imaginilor. Comunismul românesc între reprezentare oficială şi memorie socială” şi o expoziţie cuprinzând fotografii din perioada comunistă.

Miercuri, 28 octombrie 2009, începând cu ora 17:00, la sediul Grupului pentru Dialog Social se va desfăşura evenimentul intitulat „Comunismul românesc în imagini”. Sub acest generic, sunt reunite trei evenimente:

- lansarea unei noi serii de fotografii din Fototeca online a comunismului românesc, proiect iniţiat în 2008 de către Arhivele Naţionale ale României şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi care, cu această ocazie, aduce la lumină un număr de încă aproximativ 2.500 fotografii, care vin să se adauge celor circa 1.500 prezentate publicului la finele anului trecut; Fototeca online va fi accesibilă pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (www.arhivelenationale.ro şi www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet.

- dezbaterea intitulată „Chipurile din spatele imaginilor. Comunismul românesc între reprezentare oficială şi memorie socială”, cu participarea unor specialişti în studierea comunismului românesc;

- o expoziţie ce va cuprinde fotografii din perioada comunistă, depistate în fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi în alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist; acestea vor fi grupate pe tematici, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti; 7 noiembrie 1944, Dej - vacanţe; Ceauşescu - vânători 1976; Comunism după 1945; răscoale ţărăneşti anticomuniste.

Exhumarea lui Simion Mureşan, executat de Securitate la 5 Octombrie 1949

În baza unei solicitări primite de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România din partea rudelor lui Simion Mureşan, IICCR a demarat cercetarea faptelor şi împrejurările în care acesta a fost ucis, precum şi procedurile de exumare a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Simion Mureşan s-a născut la 12 octombrie 1873 în satul Sântejude Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj şi a fost ucis de Securitate în 5 octombrie 1949 pentru că a adăposit trei partizani din Organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai. 

Acţiunea de exhumare a avut loc joi, 22 octombrie 2009 în satul Sântejude Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj.

 

Imagini de la vernisajul Expoziţiei "Numitorul comun: moartea", Cluj-Napoca, 21 Octombrie 2009

Expozitie: 50 de ani de la condamnarea şi executarea membrilor Grupului de rezistenţă anticomunistă din comuna Nucşoara, condus de Toma Arnăuţoiu

Muzeul Taranului Roman va gazdui in perioada 22 octombrie - 7 noiembrie, o expozitie de fotografii si documente prilejuita de comemorarea a 50 de ani de la condamnarea si executarea membrilor Grupului de rezistenta anticomunista din comuna Nucsoara.

Fotografiile si documentele alese de Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu au fost reproduse cu sprijinul Editurii Ars Docendi si al Muzeului Taranului Roman.

Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 22 octombrie, de la ora 18:00, la sala Irina Nicolau

Participa: Ioana Raluca Voicu-Arnautoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, Ioana Popescu, cercetator la Muzeul Taranului Roman, Claudiu Secasiu, membru al CNSAS si Ioan Craciun, director al Editurii Ars Docendi.

Expoziţia „Numitorul comun: moartea”

Expoziţia a fost realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Fundaţia Konrad Adenauer, a beneficiat de sprijinul Projects Abroad şi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi prezintă 9 acţiuni de exhumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, executaţi de Securitate în anii ’50. Aceste acţiuni au avut loc în urma solicitările urmaşilor şi au fost desfăşurate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România în perioada 2006-2009.

Cazurile prezentate în expoziţie sunt: Spermezeu şi Hălmăsău (Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti şi Băieşti (Hunedoara), Odoreu (Satu Mare), Nepos (Bistriţa-Năsăud), Băieşti (Hunedoara), Muşca, Sălciua, Câmpeni (Alba).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor împuşcaţi, fotografii (de familie, din arhivele fostei Securităţi, din timpul acţiunilor de exhumare) imagini video de la exhumări şi interviuri cu urmaşii sau cu persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi. Grupul ţintă este reprezentat de elevi de liceu, studenţi, dar şi de cei care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, dar ştiu mult prea puţin despre victimele directe ale Securităţii din anii ’50.

Expoziţia va fi prezentată în acest an în Cluj-Napoca şi Bucureşti, urmând ca în anul viitor să fie prezentată şi în alte localităţi importante din ţară şi din străinătate.

La Cluj-Napoca expoziţia va fi vernisată în 21 octombrie, ora 14.30 la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Str. Constantin Daicoviciu, nr. 2, şi va fi deschisă în perioada 21 octombrie - 8 noiembrie 2009.

Vernisajul expoziţiei REMEMBER – COMUNIZAREA ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI

Joi, 8 octombrie, ora 17, la sediul Fundaţiei Culturale „Negru Vodă” din Făgăraş a avut loc vernisajul expoziţiei „Remember - Comunizarea Ţării Făgăraşului”. Model experimental de muzeizare a instaurării comunismului în Ţara Făgăraşului.

Expoziţia reprezintă o parte dintr-un proiect mai amplu al Fundaţiei Culturale „Negru Vodă”, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, de a înfiinţa Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului, răspunzând astfel nevoii de a pune la dispoziţia publicului, şi mai ales a cercetătorilor în domeniu, mărturii ale rezistenţei armate anticomuniste şi nu numai.

Până la restaurarea Cetăţii Făgăraşului - locaţia viitorului muzeu memorial -, Fundaţia Culturală „Negru Vodă” şi-a propus realizarea în spaţiul expoziţional propriu a patru modele experimentale de muzeizare a rezistenţei anticomuniste. Primul model experimental (Ţara Făgăraşului Inocentă şi instaurarea regimului comunist) este subiectul acestei expoziţii. În anii următori se vor realiza modele experimentale de muzeizare pentru celelalte trei teme: Rezistenţa armată din Munţii Făgăraşului; Închisoarea politică „Penitenciarul Central Făgăraş”; Diaspora făgărăşană.

Expoziţia aduce în atenţia publicului un element mai puţin cunoscut, şi anume deturnarea evoluţiei fireşti a Ţării Făgăraşului prin răsturnarea violentă a valorilor şi structurilor tradiţionale ale comunităţii făgărăşene, în contextul ocupaţiei sovietice şi impunerii dictaturii comuniste. Obiectivele expoziţiei sunt: restituirea memoriei colective a etapei istorice de instalare a regimului comunist şi comunizarea României, la nivelul Ţării Făgăraşului; sensibilizarea tinerilor din şcolile făgărăşene şi nu numai, cu privire la problematica drepturilor omului şi valorile democratice, prin implicarea acestora în activităţi de cercetare şi contact direct cu supravieţuitorii represiunii comuniste; crearea şi testarea unei metodologii de muzeizare experimentală, participativă pentru proiecte memoriale despre perioada comunistă.

Expoziţia a fost realizată de Fundaţia Culturală „Negru Vodă” din Făgăraş, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului

în parteneriat cu:

Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Consiliul Local şi Primăria Făgăraş, Biblioteca Universităţii Transilvania Braşov, Muzeul de Etnografie Braşov, Radio Star Făgăraş, Televiziunea Făgăraş şi a beneficiat de sprijinul Ministerului Culturii, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Expozitie de fotografie Andrei Pandele

Expozitia de fotografie Made in Romania a lui Andrei Pandele, în care sunt prezentate imagini din perioada comunismului românesc poate fi vizitată la Sala Dalles  în perioada 9-27 octombrie, zilnic, între orele 11:00 şi 21:00.

Made in Romania este prima expozitie a lui Andrei Pandele organizata vreodata la noi in tara de o galerie privata de arta (Karousel) care, de altfel, il si reprezinta aici pe artist. Fotografiile au mai fost expuse si cu ocazia avanpremierei filmului Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarasi, frumoasa e viata!, pe 24 septembrie.

Karousel reuneste in spatiul expozitional de la Dalles lucrari realizate in anii '70-'80 si cateva chiar in anii '90, dintre care mai mult de jumatate sunt expuse in premiera in Romania, lucrari ce surprind stilul de viata din acea perioadă.

Fotografiile lui Andrei Pandele reusesc sa recupereze stari, locuri, chipuri de dinainte de 1989, un intreg stil de viata pe care multi il credeau de neclintit.

Vizitatorii vor regasi, la parterul si etajul galeriei Dalles, 85 de lucrari de dimensiuni relativ mari (47 x 70 cm), in serii limitate de 10 exemplare, disponibile spre achizitionare.

Andrei Pandele are un portofoliu impresionant, avand la activ numeroase expozitii de fotografie in intrega lume, iar lucrarile sale au fost achizitionate in colectii private internationale. 

Arhitect de profesie, el este membru al Asociatiei Artistilor fotografi din 1973, artist AFIAP din 1981 si membru fondator al Asociatiei Presei Sportive din 1990. Andrei Pandele a colaborat cu Associated Press si Sigma in 1990. Este reprezentat in Europa de collectif est/ost, iar in Romania de Galeria Karousel.

Made in Romania - iunie 1986 - Mahmudia

Foto: Andrei Pandele

Reintoarcerea triumfala

Militia romana

Lansare de carte: Despre cum a fost. Dialog cu Sorin Mircea Botez, de Florin-Vasile Şomlea

           Librăria „Mihai Eminescu” şi Editura „Eikon” lansează cartea Despre cum a fost. Dialog cu Sorin Mircea Botez, de Florin-Vasile Şomlea. Vor prezenta: Radu Câmpeanu, Emil Constantinescu, Ioan Oltean, Toader Paleologu, Dinu Zamfirescu.

           Evenimentul va avea loc mercuri, 7 octombrie 2009 ora 17 la Librăria „Mihai Eminescu”, B-dul Regina Elisabeta  nr. 16.

„Despre cum a fost. Dialog cu Sorin-Mircea Bottez”

„Despre cum a fost. Dialog cu Sorin-Mircea Bottez” este o carte cu valoare memorialistică, rezultat al unei discuţii purtate în anul 2005 avându-i ca interlocutori pe Sorin-Mircea Bottez, intelectual de marcă, om politic liberal (deputat, ambasador şi ministru după 1989) şi fost deţinut politic, persoană de o moralitate fără reproş, şi Florin-Vasile Şomlea, politolog şi om politic liberal.

Dialogul dintre cei doi, care la momentul înregistrării sale s-a dorit a fi doar primul dintr-o „piesă în trei acte” (celelalte două, din păcate, neconcretizate, urmând a dezvolta discuţia pe temele parlamentarismului britanic, respectiv ale sistemului politic românesc postcomunist) este structurat în două părţi şi are ca repere extreme anul 1930 şi finalul lui 1963.

Cartea debutează cu capitolul dedicat copilăriei şi perioadei şcolarităţii (elementare şi liceale) a lui Sorin-Mircea Bottez, urmat de prezentarea contextului intrării acestuia în politică (1944), a activităţii sale în organizaţia tinerilor (elevilor) liberali şi a primelor acţiuni îndreptate împotriva autorităţilor comuniste.

Amintirile subiectului cărţii despre perioada interbelică şi anii războiului sunt presărate din loc în loc cu evadări din context pe teme provocatoare, precum cele legate de specificul liberalismului românesc sau al societăţii româneşti a anilor ’40. Nu sunt evitate nici temele delicate ale Holocaustului şi ale personajului politic Ion Antonescu, abordări din care transpare viziunea democratică a profesorului de engleză Sorin-Mircea Bottez.

Şeful statului din acei ani, regele Mihai I, ocupă, la rândul său, un spaţiu generos, interlocutorul neascunzându-şi simpatia şi susţinerea pentru cauza monarhiei. De altfel, peste multe decenii, fidelitatea lui Sorin-Mircea Bottez faţă de monarhia română va fi răsplătită prin atribuirea de către ultimul suveran a decoraţiei „Crucea Regală a României”, recunoaştere care i-a provocat o deosebită bucurie acestuia şi de care s-a arătat extrem de încântat!

În partea a doua a cărţii, după ce ia cunoştinţă de felul în care s-a ajuns la înfiinţarea organizaţiei subversive anticomuniste „Avram Iancu”, cititorului i se prezintă detaliile arestării, condamnării şi experienţei concentraţionare din anii ’50-’60 a lui Sorin-Mircea Bottez, fiind disecate, rând pe rând, fenomenul „Reeducării”, conflictul său cu un deţinut comunist, calvarul din închisorile comuniste ale deceniului şase. Importantă şi inedită totodată apare opinia sa despre două figuri emblematice ale comunismului autohton, Ana Pauker şi Lucreţiu Pătrăşcanu, atinse de dizgraţia dictatorului stalinist Gheorghe Gheoghiu-Dej şi a echipei acestuia, ajunse la rândul lor după gratii.

În concluzie, deşi aflate sub tipar la o anumită distanţă în timp faţă de momentul desfăşurării ei (din motive care au ţinut numai de precaritatea mijloacelor financiare avute la îndemână) şi, din nefericire, după plecarea, neaşteptată, la cele veşnice a lui Sorin-Mircea Bottez, dialogul cu acesta se constituie, credem, într-o lectură interesantă şi de anvergură intelectuală care scoate în evidenţă caracteristicile unei perioade extrem de frământate din istoria României secolului al XX-lea, marcată de nefastul experiment totalitar comunist.

Editura

Simpozionul "Experiementul Piteşti - Reeducarea prin tortură", ediţia a IX-a

În perioada 2-4 octombrie a avut loc ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional Experimentul Piteşti - Reeducarea prin tortură".

Lansare de carte: Infern '89. Povestea unui condamnat la moarte. Infern '89. Povestea unui condamnat la moarte

Curtea Veche Publishing şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) anunţă lansarea volumului semnat de Mircea Răceanu: Infern '89 – Povestea unui condamnat la moarte.

Evenimentul va avea loc marţi, 6 octombrie 2009, ora 18:00, la Ceainăria Cărtureşti (Str. Arthur Verona nr. 13). Vor lua cuvântul Radu Ioanid (Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington D.C.), Stejărel Olaru (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România), Adrian Cioroianu (Facultatea de Istorie Bucureşti) şi Doina Jela (Curtea Veche Publishing).

Mircea Răceanu este victima ultimului proces stalinist soldat cu o sentinţă de condamnare la moarte, pronunţată de un tribunal militar al regimului Ceuşescu, în ultima vară a sa, 1989. Diplomat însărcinat cu relaţiile româno-americane, fiu al unui fost ilegalist rebel, Grigore Răceanu, el însuşi coautor al faimoasei “Scrisori a celor şase”, Mircea  Răceanu e arestat în ianuarie 1989, acuzat de spionaj, anchetat şi condamnat cu câteva luni înainte de căderea regimului ceauşist. Cartea descrie atmosfera acestor ultime luni, arestarea, ancheta şi procesul.

Comparativ cu prima ediţie, apărută în 2000, aceasta conţine câteva documente la care autorul a avut acces ulterior, printre care Stenograma CEPEX în care Nicolae Ceuşescu şi soţia lui sunt singurii vorbitori , şi-l condamnă fără drept de apel înainte ca justiţia să-l condamne, pe “trădător”, Stenograma şedinţei în care colegii din minister se pronunţă de asemenea pentru pedepsirea exemplară a lui Răceanu, ca şi documente ale procesului şi recursului.

Numele vehiculate în acest document, cunoscute cititorului de azi, nu din istoria comunistă a României, ci  din cea a tranziţiei spre democraţie, dau cititorului o idee despre aceasta şi despre şansele de democratizare a României. Infern '89 este o carte de un acut interes istoric, dar şi pasionantă la lectură.

Conferinţa internaţională Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory on Communism. (Amintindu-ne comunismul. Perspective teorice asupra memoriei comunismului).

Muzeul Ţăranului Român găzduieşte în perioada 1-3 octombrie conferinţa internaţională Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory on Communism. (Amintindu-ne comunismul. Perspective teorice asupra memoriei comunismului).

Publicul interesat este invitat să ia parte la lucrările conferinţei ce încheie un proiect de cercetare de doi ani susţinut de Volkswagen-Stiftung şi organizat de Univesitatea din Leipzig.

Conferinţa va include lucrări teoretice dar şi filme documentare reflectând procesului de rememorare a comunismului în ţările estice, cu accent pe cazurile român şi bulgar. Discuţiile nu vor ocoli subiecte precum nostalgia şi condamnarea comunismului, nume de străzi şi bibelouri, comunismul la muzeu şi în cărţile şcolare, memorie generaţională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală.

Joi, 1 octombrie, conferinţa se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cişmigiu, documentarul este o meditaţie asupra prezenţei memoriei în România post-socialistă.

Detalii despre programul conferinţei găsiţi la http://muzeultaranuluiroman.ro/blog/?p=253

iar despre proiect la
http://www.rememberingcommunism.org/

Dezvelirea Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din zona Vlădeasa a Munţilor Apuseni

Duminică, 4 Octombrie 2009 ora 12 va avea loc ceremonia de dezvelire a Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din zona Vlădeasa a Munţilor Apuseni.

Organizatorii evenimentului: Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Institutul de Istorie Orală, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România Filiala Cluj, Primăria şi Consiliul Local Huedin.

Parteneri şi colaboratori: Protopopiatul Ortodox Huedin, Parohia Greco-Catolică Huedin, Parohia Reformată Huedin, Casa de Cultură Huedin, Gavril Dejeu - fost ministru de interne, Liceul  Teoretic „Octavian Goga” Huedin, Grup Şcolar Huedin, Şcoala cu clasele I-VIII Poieni, Ansamblul Artistic „Mugur de dor” Poieni

Programul manifestărilor:

2 octombrie 2009

12-13.30 - Simpozion  - Concurs şcolar cu tema „Rezistenţa anticomunistă din România. Aspecte privind rezistenţa anticomunistă din  zona Huedin-Vlădeasa”, la Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin

4  octombrie 2009

10-11.45 - Simpozion  - cu tema „Rezistenţa anticomunistă din zona Huedin-Vlădeasa”, la Casa de Cultură Huedin

11.45 -  vizitarea expoziţiei itinerante privind rezistenţa anticomunistă

12 – 13.30 - Ceremonia de dezvelire a Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din zona Vlădeasa a Munţilor Apuseni.

Programul Festivalului Turda Fest 2009, 25-27 septembrie

25-27 septembrie 2009, Expo Transilvania

Vineri, 25 septembrie, 2009

10.00 – 10.40 Conferinţă de presă (Sala de conferinţe Expo Transilvania)

10.40 -11.00 Prezentarea ansamblurilor folclorice internaţionale

11.00 - 11.15 Deschiderea oficială, moment artistic susţinut de ansambluri folclorice

11.30 - 13.00 Masă rotundă “Honoring the Past, Shaping the Future: the Role of Food in Culture and Its Value to the Community”

12.00 - 13.00 Bucătărie tradiţională: concursul “Cele mai bune gemuri şi murături tradiţionale”

12.00 - 18.30 Conferinţa “Slow Food în România” în parteneriat cu Fundaţia ADEPT

14.00 – 17.00 “Aventura simţurilor”: activitate Slow Food pentru copii

14.00 - 14.30 Premierea câştigătorilor concursului “Cele mai bune gemuri şi murături tradiţionale”

14.00 - 14.45 Deschiderea activităţilor în Zona Copiilor, spectacol de deschidere

14.45 - 15.00 Prezentarea expozanţilor

15.00 - 15.40 Parada ansamblurilor participante la Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineret “Turda Fest”

15.40 - 18.10 Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineret “Turda Fest” (partea I)

18.10 - 18.20 Prezentare sponsori

18.20 – 18.50 Teatru stradal: piesa “Vrăjeli Potrivite” de Emil Hălăştuan

18.50 – 19.00 Prezentare parteneri

19.00 - 22.00 Spectacol folcloric al Orchestrei “Cununa transilvană”

20.00 - 22.00 Cinemateca Turda Fest, în parteneriat cu Astra Sibiu

Activităţi permanente în cadrul festivalului: 10.00 - 18.00 Târg de produse tradiţionale şi Slow Food Promovarea satelor Meşteşuguri tradiţionale Târgul organizaţiilor non-guvernamentale Parcul de aventură

Sâmbătă, 26 septembrie, 2009

10.00 - 17.00 Seminarii, discuţii, prelegeri pe tema “Viitorul Ţăranului Român – Păstrarea Tradiţiilor şi Dezvoltarea Responsabila” realizate în parteneriat cu Asociaţia Eco Ruralis

11.00 – 17.00 “Aventura simţurilor”: activitate Slow Food pentru copii

11.00 - 11.30 Prezentare concursuri Zona Copiilor si Parcul de Aventură

11.30 - 11.45 Prezentare sponsori si parteneri

11.45 - 12.20 Teatru stradal: piesa “Vrăjeli Potrivite” de Emil Hălăştuan

12.20 – 13.00 Prezentarea demonstraţiilor practice ale meşteşugarilor

13.00 - 14.00 Bucătărie tradiţională - “Celebrity Chef” - demonstraţii culinare în colaborare cu reprezentanţi ai Universităţii Oxford Brookes (UK)

14.00 - 14.30 Bucătărie tradiţională – Degustare de vin şi coniac organizat în colaborare cu Comitetul de Înfrăţire Angouleme-Ville Etrangeres

14.30 - 15.00 Premierea concursurilor desfăşurate în “Zona copiilor”

15.00 - 15.30 Prezentarea sponsorilor şi a partenerilor

15.30 - 17.00 Ritualul tradiţional “Nuntă la români”, susţinut de Ansamblul “Cetatea de Baltă”

17.00 - 19.30 Spectacolul ansamblurilor participante la Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineret “Turda Fest” (partea a II-a)

19.30 – 19.50 Recital Emanuel Cârstea

19.50 - 22.00 Spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Augustin Bena

20.00 - 22.00 Cinemateca Turda Fest

Activităţi permanente în cadrul festivalului: 10.00 - 18.00 Târg de produse tradiţionale şi Slow Food Promovarea satelor Meşteşuguri tradiţionale Târgul organizaţiilor nonguvernamentale Parcul de aventură 11.00 – 17.00 Activităţi în Zona Copiilor

Duminică, 27 septembrie, 2009

10.00 – 16.30 Seminarii, discuţii, prelegeri pe tema “Viitorul Ţăranului Român – Păstrarea Tradiţiilor şi Dezvoltarea Responsabila” realizate în parteneriat cu Asociaţia Eco Ruralis

11.00 – 17.00 Aventura simţurilor: activitate Slow Food pentru copii

11.45 - 12.00 Prezentarea expozanţilor, sponsorilor si partenerilor

12.00 – 12.40 Teatru stradal piesa “Vrăjeli Potrivite” de Emil Hălăştuan

12.40 – 13.00 Bucătărie tradiţională - Concursuri

13.00 – 13.30 Activitate “Slow Fish” – „Cea mai bună momeală pentru pescuit”

13.00 – 13.30 Premiere concurs “Slow Fish”

13.30 – 14.15 Parada ansamblurilor participante la Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineret “Turda Fest”

14.15 - 17.00 Spectacol susţinut de ansamblurile folclorice participante Festivalul Internaţional de Folclor pentru Tineret “Turda Fest” (partea a III-a)

17.00 - 19.00 Jurizarea “Celui mare mare coş de nuiele împletit din lume”

17.00 - 19.00 Premierea câştigătorilor Tombolei Turda Fest

19.00 - 22.00 Spectacol folcloric al orchestrei “Cununa transilvană”

20.00 - 22.00 Cinemateca Turda Fest

Activităţi permanente în cadrul festivalului: 10.00 - 18.00 Târg de produse tradiţionale şi Slow Food Promovarea satelor Meşteşuguri tradiţionale Târgul organizaţiilor nonguvernamentale Parcul de aventură 11.00 – 17.00 Activităţi în Zona Copiilor

Conferinţă "După 20 de ani. Perpective asupra căderii comunismului în România: cauze, desfăşurare, consecinţe"

Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii "Al I. Cuza" Iaşi, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Fundaţia Konrad Adenauer, are plăcerea de a va invita, în perioada 12-13 noiembrie 2009, la Iaşi, pentru a participa la conferinţa "După 20 de ani. Perpective asupra căderii comunismului în România: cauze, desfăşurare, consecinţe" 

Vă rugăm să trimiteţi titlul lucrării, numele şi prenumele, funcţia şi instituţia/organizaţia din care faceţi parte şi rezumatul lucrării la adresa office@studiulcomunismului.ro. Rezumatele trebuie să aibă 400 de cuvinte (MS Word, Times New Roman, 12 p, 1,5 rânduri). În cazul în care veţi fi selectaţi, prezentarea nu trebuie să depăşească 20 de minute. Conferinţa se va desfăşura pe panel-uri, în funcţie de tematica abordată de participanţi. Data limită pentru trimiterea rezumatelor: 18 octombrie 2009. Cheltuielile de transport, cazare şi masă ale participanţilor vor fi asigurate de organizatori. De asemenea, materialele conferinţei sunt oferite de organizatori. Lucrările prezentate în cadrul conferinţei vor fi incluse într-un volum. Mai multe informaţii găsiţi în invitaţia ataşată sau pe site-ul www.studiulcomunismului.ro

Imagini de la lansarea volumului I din Memoriile lui Cicerone Ioniţoiu, Din ţara sârmelor ghimpate

Joi, 10 septembrie ora 15, în sala de conferinţe a Muzeului Municipiului Bucureşti a avut loc lansarea primului volum al Memoriilor lui Cicerone Ioniţoiu, intitulat Din ţara sârmelor ghimpate, Polirom, 2009.

Evenimentul a avut părţi bune şi părţi mai puţin bune (ca să fim indulgenţi).

Părţi mai puţin bune:

- numărul scaunelor a fost mai mult decât insuficient

- sala nu a avut asigură sonorizare, deşi înainte de eveniment gazdele ne-au asigurat că deţin o instalaţie de sonorizare

- lipsa unei instalaţii de climatizare a făcut ca atmosfera să fie una deosebit de „călduroasă”.

- un alt eveniment care a urmat lansării (un cocktail dat pentru/de ceva ONG-uri) a făcut ca totul să se desfăşoare „pe repede înainte”, gazdele punându-ne în vedere în mod repetat că trebuie să părăsim incinta, că urmează să vină „lume bună”. (încă o dovadă că în lume totul e relativ).

Părţi bune şi foarte bune:

- sala s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru cele peste 100 de persoane care au venit să fie alături de Cicerone Ioniţoiu

- vorbitorii (Marius Oprea, Acad. Constantin Dimoftache, Doina Jela, Doiniţa Stefănescu, Romulus Rusan şi Octav Bjoza) au avut discursuri scurte şi la obiect (cu unele excepţii).
- numărul cărţilor aduse la vânzare a fost insuficient faţă de cerere.

Reamintesc că volumul a fost publicat sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, iar lansarea a fost organizată de IICCR, Editura Polirom şi Muzeul Municipiului Bucureşti.

Două interviuri cu Cicerone Ioniţoiu publicate de  Adevărul şi Evenimentul Zilei pot fi găsite la http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867414/Genocidul-antiromanesc-marturie-din-tara-sarmelor-ghimpate/ 

 şi

http://www.adevarul.ro/articole/amintiri-din-infernul-inchisorilor-comuniste.html

CNSAS a realizat filmul documentar "Supravegheat de Securitate"

Filmul, în regia lui Nicolae Mărgineanu, ilustreaza prin intermediul amintirilor celor supravegheaţi, dar şi al dosarelor personale din arhiva fostei Securităţi, felul îcare oamenii obişnuiţi erau urmăriţi şi supravegheaţi de 
Securitate în Romania comunistă a anilor 1970-1980.

Personajele filmului sunt oamenii obişnuiţi şi Securitatea. Scenariul este scris pe baza amintirilor oamenilor şi a arhivei lăsate de fosta Securitate. Regia este influenţată de suprapunerea imaginilor provenite din trecutul scris şi din prezentul amintirilor. Astfel, 15 poveşti de viaţă prezintă felul în care prin „mijloacele sale specifice” Securitatea acţiona asupra vieţii de zi cu zi a românilor, prin folosirea filajului, a interceptărilor telefonice şi a corespondenţei, a instalării de microfoane în locuinţe etc.

Filmul este un rezultat al proiectului Invăţând istoria prin experienţele trecutului. Cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în timpul anilor 1970-1980, demarat de CNSAS în 2008 şi co-finanţat de Uniunea Europeana (EACEA) prin programul „Europe for Citizens” 2007-2013. Partenerii CNSAS implicaţi în acest proiect sunt Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Biroul Comisiei Federale (BsTU) din Berlin (Germania).

Premiera filmului a fost la Iaşi, vineri, 11 septembrie 2009, ora 17, la Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

O a doua proiecţie va avea loc marţi, 15 septembrie, ora 12.30, la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.