The Oxford Handbook of Postwar European History, ed. Dan Stone (Oxford University Press, 2012).

The Handbook conţine 35 de articole care acoperă istoria întregii Europe, volumul punând accent pe Europa de Est. Printre autorii care au contribuit la această carte sunt importanţi istorici şi politologi precum: Ivan T. Berend (University of California Los Angeles), Geoff Eley (University of Michigan), Philipp Gassert (University of Augsburg), Martin Klimke (University of Heidelberg), Richard Overy (University of Exeter), Luisa Passerini (University of Turin), Michael Shafir (Babeş-Bolyai University), Philipp Ther (University of Vienna), Vladimir Tismăneanu (University of Maryland) sau Robert J.C. Young (New York University).

Printre subiectele abordate de autorii din The Handbook sunt: identitatea europeană, Europa de sud în perioada post-dictatorială, semnificaţiile culturale ale bombei atomice, mişcările de protest din 1968, asumarea trecutului nazist, etc. Volumul oferă interpretări asupra temelor abordate care reflectă ultimele evoluţii teoretice şi metodologice din domeniul istoriei. El reflectă noile abordări asupra istoriei europene care depăşesc cadrul obişnuit de analiză dominat de polarizările Războiului Rece.

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Conferinţa Internaţională Gender and Politics under Communism - New Perspectives on Central and Eastern Europe

În zilele de 24 şi 25 mai 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, organizează Conferinţa Internaţională Gender and Politics under Communism - New Perspectives on Central and Eastern Europe.

Iniţiativa oferă posibilitatea prezentării şi cunoaşterii noilor direcţii şi proiecte de cercetare care se opresc asupra funcţionării regimurilor comuniste din perspectiva studiilor de gen. Se poate vorbi despre un feminism de tip marxist specific ţărilor socialiste: care era natura politicilor de «promovare a femeilor» şi care au fost rezultatele concrete în timpul regimurilor comuniste. Cum poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ şi calitativ reprezentarea politică feminină în comunism? Care sunt consecinţele în ţările post-socialiste?

Abordarea va fi una pluri şi transdisciplinară, consolidând colaborarea academică la nivel regional.

     Evenimentul se va desfăşura, începând cu ora 9, în sala de conferinţe a IICCMER, str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, sect. 2, Bucureşti.

Octavian Curpaş, Exilul românesc la mijloc de secol XX - "Paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite

„Viaţa unui om poate fi cuprinsă într-o filă sau într-o enciclopedie. De ceea ce am realizat şi ceea ce a rămas în urma fiecăruia dintre noi, depinde, până la urmă, verdictul posterităţii. Însă, uneori, există posibilitatea ca un singur om să strângă în mintea sa, cu o precizie uimitoare, parcursul sinuos al vieţii altor semeni.

Octavian Curpaş este acel colecţionar norocos al biografiilor unor personaje care ar fi rămas pentru totdeauna anonime, dacă n-ar fi existat Dumitru Sinu, un român plecat din ţara natală cu mult timp în urmă. Autorul volumului Exilul românesc la mijloc de secol XX - "Paşoptişti" români în Franţa, Canada şi Statele Unite, apărut la Editura „Anthem”, Arizona, SUA, este, cel mai probabil involuntar, un antropolog al exilului românesc.

Cartea sa este un amestec de biografii povestite şi impresii personale, atent selecţionate şi inteligent dozate, astfel încât să te captiveze până la final. Din rândurile numeroase ale cărţii răzbate stilul cursiv, în care excelează dialogurile cu nea Mitică, povestitorul din umbră, un fel de ghid nevăzut al cititorului printre vieţile personajelor. Această construcţie inteligentă între povestitor şi autor naşte o simbioză fermecătoare care-l cucereşte pe cititor chiar de la începutul volumului.

Celor care îşi doresc să înţeleagă sacrificiile, împlinirile şi dezamăgirile unui transfug, le recomand călduros această carte, pe care o consider un fel de „enciclopedie" a destinelor unor oameni obişnuiţi deveniţi eroi de poveste. Istorisirile inspiră optimism şi încredere, iar în multe privinţe capitolele cărţii capătă valenţe particulare, care ne fac să credem, că fiecare dintre noi se poate recunoaşte în rolul unui personaj real din amintirile lui Nea Mitică.”

     Prezentare realizată de Claudiu Lucaci şi preluată de pe site-ul The Epoch Times Romania.

Expoziţia „Numitorul comun: moartea” la Iaşi

În perioada 22 mai - 15 iunie 2012, cei interesaţi pot vizita Expoziţia „Numitorul Comun: moartea”. Aceasta prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist, executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948-1952. Aceste acţiuni au avut loc în urma  cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007-2010.

    Vernisajul va avea loc la în 22 mai la ora 13:00 în foaierul din faţa Aulei Magna a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, Str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 (et. 6).