StatCounter

sâmbătă, 31 martie 2012

Modificare de cadru legislativ ce vizează şi judecarea crimelor comunismului

    A fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 180/20 martie 2012 Legea nr. 27/16 martie 2012, pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Această nouă lege „clarifică dispoziţiile din Codul penal, care prevăd imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război, stipulând că ele pot fi judecate, indiferent de data la care au fost comise. De asemenea, legea prevede imprescriptibilitatea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, pentru crimele pentru care nu s-a împlinit încă termenul de prescripţie.”
Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, unde se pot găsi mai multe informaţii despre subiect.
   Personal cred că şi în acest caz, ca şi în multe altele, din nefericire, aveam o nouă lege care nu va avea efecte concrete. Sper, totuşi, ca ce se va întâmpla în viitor să mă contrazică.

vineri, 30 martie 2012

Expoziţia „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan” - la Sibiu

Expoziţia a fost realizată de Cetrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi este alcătuită din 28 de panouri în care sunt expuse cronologic şi tematic: situaţia internaţională din anii 50 (ruperea lui Tito de Kominformul stalinist), elaborarea planului de „dislocare”, alcătuirea „listelor negre”, pregătirea şi executarea deportării, viaţa în Bărăgan, clădirea caselor, procurarea apei şi mâncării, şcoala, munca, înmormântările, în sfârşit „Domiciliul obligatoriu”. Textele explicative sunt completate de sute de fotografii, hărţi şi obiecte, toate provenind din banca de date a Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Mărturiile personale sunt transcrieri ale înregistrărilor făcute de colaboratorii CISAC, în cadrul vernisajului fiind lansat şi un audiobook cu fragmente de amintiri.
Expoziţia face parte din proiectul „Memoria deportărilor din România”, susţinut de programul „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene şi a mai fost prezentată după cum urmează: la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (vernisaj la 25 martie 2011); Biblioteca Centrală Universitară din Timişoara (vernisaj la 3 mai 2011); Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin (vernisaj la 19 mai 2011); Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei (2 iunie - 2 septembrie 2011); Teatrul „Maria Filotti” din Brăila (septembrie 2011); Spaţiul Public European al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti (noiembrie 2011 - martie 2012).
    Organizatorii locali ai evenimentului sunt Forumului Democrat al Germanilor din România şi Asociaţia foştilor Deţinuţi Politici din România – Filiala Sibiu.

luni, 26 martie 2012

Lansare de carte: Sofi Oksanen, „Purificare”

Marţi, 27 martie, la Librăria Cărtureşti - Verona, începând cu ora 18.00, are loc lansarea romanului Purificare, semnat de Sofi Oksanen. La eveniment participă, alături de autoare, E.S. Doamna Ulla Väistö, Ambasadoarea Finlandei în România, Simona Sora, critic literar, Ioan Stanomir, publicist şi politolog, Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei „Biblioteca Polirom”. Actriţa Coca Bloos va citi un fragment din roman. 
Purificare, este o complexă dramă de familie pe fundalul Estoniei rurale din timpul dictaturii sovietice şi apoi din anii ’90 , este una dintre cărţile-eveniment apărute în ultimii ani în Finlanda. A înregistrat cifre impresionante de vânzări, dar şi un succes de critică fără precedent. Anul acesta debutează filmările pentru ecranizarea romanului.
Sofi Oksanen, declarată „Personalitatea Anului 2009” în Finlanda, este cunoscută atât ca scriitoare şi dramaturg de succes, cît şi ca una dintre vocile lucide ale Finlandei de astăzi, fiind implicată activ în dezbaterile politice contemporane. S-a născut în 1977, la Jyvaskyla, în Finlanda, într-o familie mixtă: tatăl său este finlandez, iar mama estonă. A studiat literatura şi dramaturgia la Helsinki, devenind cunoscută odată cu romanele Stalinin lehmat (Vacile lui Stalin, 2003) şi Baby Jane (2005). În 2007 scrie piesa de teatru Puhdistus (Purificare); aceasta s-a bucurat de un mare succes pe scena Teatrului Naţional Finlandez, fiind ulterior pusă în scenă independent în 11 ţări diferite, incluzând aici La MaMa Experimental Theatre din New York.
Piesa Purificare stă la baza romanului cu acelaşi titlu, publicat în 2008. Astăzi, cartea lui Sofi Oksanen a devenit una dintre cele mai citite romane finlandeze ale tuturor timpurilor.
Tradusă pretutindeni în lume, cartea fost recompensată cu numeroase premii internaţionale de prestigiu, printre care The Nordic Council Literature Award, 2010 (Oksanen este prima scriitoare finlandeză căreia îi revine aceasta distincţie), Prix Femina Etranger, 2010 (prima operă finlandeză care câştigă acest premiu), A Barnes & Noble Summer 2010 Discover Title, The European Book Prize 2010, Prix du Roman FNAC, 2010 (distincţie pentru care Purificare a concurat în Hexagon cu alte 300 de titluri).
România este cea de-a 41-a ţară în care apare în traducere romanul Purificare.
    Romanul (tradus din limba finlandeză de Adela Victoria Korshin) construieşte o complexă dramă de familie pe fundalul Estoniei rurale din timpul dictaturii sovietice şi apoi din anii ’90, detaliind consecinţele pe care le au abuzurile şi violenţele unui regim represiv. Aliide Truu îşi trăieşte bătrâneţile în singurătate, la marginea unui sat depopulat, pregătindu-şi leacurile şi murăturile şi ascultând radioul, când în curtea ei apare peste noapte o fată necunoscută, vorbind o estoniană învechită, cu accent rusesc. Fata este o fugară, iar din gesturile nervoase şi speriate, din poveştile pe care le spune, Aliide recunoaşte în tânăra speriată o victimă a unor violenţe ce-i evocă dureros traume asemănătoare, pe care, la rândul ei, a trebuit să le îndure şi să le tăinuiască pentru a rămâne în viaţă. Pe măsură ce Aliide şi Zara se apropie tot mai mult, legăturile dintre ele ies la lumină, dezvăluind amintiri reprimate şi conştientizarea unui rău ce continuă să facă victime mult timp după ce rădăcina sa a dispărut.

Call for Papers. Student Conference: “Redefining the Nation Ethnicity and Nationhood in Communist and Post-Communist Societies”, May 18-19, 2012

   The process of continuous definition and institutionalisation of the concept of nation is an important dimension of political and social realities throughout the world. The phenomenon of nation-building permeates multiple areas of politics and everyday life, acquiring diverse forms. Laboratories for numerous nation-building projects across time, post-communist societies can be said to offer a privileged position for observing this protean nature of nationalism.
Far from losing its significance, nationalism in Central and Eastern Europe, the Balkans, the Caucasus and Central Asia adjusted itself to changing circumstances, political regimes and social orders. Arguably incommensurable, the nation-building strategies and manifestations of nationalism specific to the communist and post-communist periods respectively are strongly connected through a burgeoning “nation-talk”, i.e. the permanent usage of nation and ethnicity as key categories of social and political practices.
The student conference organized by the Department of Political Science, University of Bucharest, in collaboration with Université Paris 1 – Panthéon Sorbonne, Université Libre de Bruxelles (CEVIPOL), and the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile (Bucharest), is an invitation to reflect upon the changing nature of nationalism in communist and post-communist societies. The last decades have brought forth a wide range of mutations from and denials of the traditional nation-state-centred nationalism, which in the view of Ernest Gellner sought the congruence of cultural and political boundaries. The different transborder and substate models of nationalism or the long-distance nationalism (Benedict Anderson) facilitated by new communication technologies can be seen as indications of these developments.
We welcome theoretical or empirical papers addressing the following or related topics:

joi, 22 martie 2012

Lansare de carte: Florin Şinca, „Istoria Poliţiei Capitalei (sec. XVIII-1949)”

Biblioteca Academiei Române şi Poliţia Română invită pe cei interesaţi – cu prilejul Zilei Poliţiei Române – la lansarea volumului „Istoria Poliţiei Capitalei (sec. XVIII-1949)” semnat de dl. dr. Florin Şinca (I.G.P.R.).
Volumul are un cuvânt înainte semnat de acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române.
    Evenimentul va avea loc pe 26 martie 2012, ora 12.00 la Biblioteca Academiei Române, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, Calea Victoriei nr. 125, Sector 1, Bucuresti.

miercuri, 21 martie 2012

A 13-a ediţie a Simpozionului „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”

   Am primit de la Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” programul celei de a 13-a ediţii a Simpozionului „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, care se va desfăşura între 19 şi 21 aprilie la sediul Institutului de Arheologie - Casa Macca, str. Henri Coandă nr. 11, Bucureşti.
   Având în vedere faptul că în program sunt şi câteva comunicări ce au ca subiect istoria recentă şi istoria comunismului, pentru cei interesaţi redau mai jos programul integral al manifestării.   

marți, 20 martie 2012

Preot Ilie I. Imbrescu, „V-am scris vouă, tinerilor! Gândurile şi încercările unui preot mărturisitor”, Bucureşti, 2011

A apărut recent (2011) volumul „V-am scris vouă, tinerilor! Gândurile şi încercările unui preot mărturisitor”, de Preot Ilie I. Imbrescu, ediţie îngrijită de Adrian Nicolae Petcu şi Paul Corneliu Imbrescu.
Cartea este „o înmănuchere a scrierilor autobiografice, teologice şi politice ale Părintelui Ilie I. Imbrescu, unul dintre preoţii mărturisitori ai generaţiei martirice din România interbelică”.
Ca structură, cartea are trei capitole distincte: „Biserica şi Mişcarea Legionară”, lucrare publicată de autor în 1940 la Editura Cartea Românească din Bucureşti şi preluată integral în ediţia de faţă; articole semnate de preotul Ilie Imbrescu şi apărute în presa laică şî religioasă între 1935-1942 ; „Misionarul eparhial al Tomisului. Gânduri după un an de încercări”, studiu tipărit în 1935 la Bazargic, în urma experienţei de preot misionar în Dobrogea.
La acestea se adaugă un capitol de „Documente” însoţit de o anexă documentară, precum şi fotografii provenind, in cea mai mare parte, din arhiva familiei Imbrescu.
Ilie Imbrescu s-a născut la 26 aprilie 1909 în Dalboşeţ, Caraş-Severin. A fost membru al Mişcării Legionare şi a ocupat mai multe funcţii. Între 1938-1943 a fost reţinut de mai multe ori şi internat în lagărele de la Miercurea Ciuc şi mănăstirea Sadaclia, Tismana. În 1948 a intrat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă „Salvarea Neamului”. A fost arestat la 26/27 martie 1948 împreună cu alţi membrii ai organizaţiei. A fost condamnat la 15 ani temniţă grea şi 10 ani degradare civică. A executat pedeapsa în închisorile Jilava şi Aiud. A decedat la 18 noiembrie 1949 şi a fost înhumat în Râpa Robilor, de la marginea oraşului.
  Cartea poate fi achiziţionată de la Librăria Sophia.

vineri, 16 martie 2012

Un nou roman despre anii comunismului: Corina Cristea, Cartea din berjera aurită

Ultima apariţie în colecţia Autori români a editurii Vremea este romanul Cartea din berjera aurită, semnat de Corina Cristea
Cartea din berjera aurită poate fi citit ca un roman de atmosferă, un roman‑cronică a mediului rural transilvan peste care s‑au abătut vijelios şi fără milă vremurile „noii orânduiri” roşii, vremuri care au tulburat societatea ca întreg dar şi pe fiecare individ în parte, întrucât impresia de întoarcere a lucrurilor cu susul în jos e resimţită la toate nivelele: „Să spună tovarăşu' cavaleru', că e mai competinte. Să-l lămurească pe domnu' activistu' că e mai de la oraş şi nu ne ştie pe noi ăştia, castelanii”.
Într‑unul din satele din zona Făgăraşului, există un castel, în care descendenţii înnobilatului cavaler Puşcariu îşi duc dramatica existenţă în încercarea de a supravieţui în toată această lume anapoda. Drama intelectualului – care se vede înlăturat treptat dar definitiv de la viaţa comunităţii ce pare să nu mai aibă nevoie de cunoaşterea şi cunoştinţele lui, care nu poate să înţeleagă şi să accepte rugul aprins al cărţilor şi care, adâncit în refugiul ultim al lecturii din berjera lui, alunecă încet în atotstăpânitoarea reverie‑nebunie – se profilează cel mai puternic în universul acaparator al cărţii.
 Prozatoare şi traducătoare, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti, Corina Cristea a debutat cu volumul de povestiri Prietena mea, Si (1969), căruia i‑au urmat o serie de scrieri ce s‑au bucurat de cronici favorabile: romanul Castanii roşii, parfumaţi şi naivi (1970), volumul de nuvele Eternitatea e după colţ (1972), romanele Scadenţa (1972), Goana după vânt (1974), Emigrant în singurătate (1998).
Volumul poate fi comandat de pe site-ul Editurii Vremea, de unde am şi preluat informaţiile despre acesta.

joi, 15 martie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Şerban Rădulescu-Zoner

S-a născut la 29 mai 1929, în Bucureşti. A fost membru al Tineretului Liberal între 1945 şi 1947, a participat la manifestaţiile din 28 februarie şi 8 noiembrie 1945 şi la campania electorală din 1946, când a lipit afişe şi a răspândit manifeste.
A făcut parte din grupul anticomunist condus de Laura Săulescu şi Gică Dobrescu, participând la două şedinţe. A fost pus sub urmărire, dar a reuşit să fugă şi a trăit 11 ani în clandestinitate.
A fost arestat la 18 februarie 1959 din faţa Primăriei Câmpina, anchetat la Securitatea din Ploieşti şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Ploieşti şi Galaţi. A fost eliberat la 18 mai 1960. A fost rearestat la 4 iulie 1960 şi condamnat la 6 ani temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A executat pedeapsa în închisorile Ploieşti, şi Jilava şi în lagărele din Balta Brăilei. A fost eliberat la 9 iunie 1962.
După eliberare a refuzat categoric să colaboreze cu Securitatea, fapt dovedit prin documentele existente la CNSAS.
Până în 1975 a fost  cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, când, în contextul „revoluţiei culturale” a lui Ceauşescu, a fost exclus şi transferat obligatoriu la Muzeul de Istorie Bucureşti, fără luarea titlului de cercetător ştiinţific. A fost reîncadrat la Institut în 1990 şi avansat cercetător principal.
A publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice în ţară şi în străinătate (Franţa, Germania, SUA, Italia) şi cartea „A fost un destin (amintiri, mărturii, dezvăluiri)”. În 1993 i s-a conferit premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Romane.
A fost  deputat CDR (1992-2000), iniţial din partea PAC,  până la ieşirea acestui partid din coaliţie, din 1996 membru PNL, iar din septembrie 2000, independent. A fost membru al Alianţei Civice din 1996, iar din 31 martie 2001, preşedinte al Alianţei Civice, până în 2006.
S-a stins din viaţă miercuri, 14 martie 2012.
Informaţii preluate de pe site-ul Memorialului Sighet, din ziarul Adevărul şi din fişele matricole penale.
    Foto preluată de pe Mediafax.

marți, 13 martie 2012

Închiderea expoziţiilor „Rusaliile negre: Deportarea în Bărăgan” şi „Memoria ca formă de justiţie”

    Fundaţia Academia Civică în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene organizează joi, 15 martie, ora 18.00, în cadrul Spaţiului Public European (Casa Europei), str. Vasile Lascăr nr. 31 (colţ cu str. Batiştei), închiderea dublei expoziţii realizate de
Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului /Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei:
■ RUSALIILE NEGRE: DEPORTAREA ÎN BĂRĂGAN
expoziţie comemorativă la 60 de ani de la deportarea în iunie 1951 a 44.000 locuitori din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan, expoziţie realizată în cadrul proiectului „Memoria deportărilor în România” cu sprijinul programului „Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei” al Comisiei Europene.
■ MEMORIA CA FORMĂ DE JUSTIŢIE
expoziţie deschisă la 18 octombrie 2011 la Parlamentul European de la Bruxelles, sub înaltul patronaj al preşedintelui Jerzy Buzek, la iniţiativa europarlamentarului Monica Macovei.
 Cu acelaşi prilej va avea loc şi lansarea volumului
Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea de Constantin lonaşcu
La eveniment vor vorbi: Ana Blandiana, Ion Caramitru şi Romulus Rusan.
  Informaţii preluate de pe site-ul MemorialulVictimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

marți, 6 martie 2012

Conferinţă internaţională organizată de Arhivele Naţionale ale României / International Conference organized by the National Archives of Romania

    În perioada 21-22 septembrie 2012, Arhivele Naţionale ale României organizează o conferinţă internaţională cu tema Arhive, istorie şi politică în România secolelor XIX-XXI.
Pentru mai multe detalii, inclusiv condiţiile de participare şi temele propuse, click aici!
*
On September 21-22, 2012, the National Archives of Romania will organize an international conference dedicated to the relationship between Archives, History, and Politics in Romania between the 19th and the 21st centuries.
    For details regarding this event, along with the terms of participation and the suggested topic, click here!

Discuţie pe tema „Fenomenul Piteşti după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi?”

Centrul de Studii în Istorie Contemporană, Editura Filos şi Librăria Bizantină organizează marţi, 13 martie, de la ora 19,00, o discuţie pe tema „Fenomenul Piteşti după 60 de ani. Ce ne mai spune astăzi?”.
Vor lua cuvântul Demostene Andronescu (poet, fost deţinut politic), Răzvan Codrescu (poet, eseist, editor) şi Alin Mureşan (istoric, preşedinte al Centrului de Studii în Istorie Contemporană), pornind de la câteva fragmente din filmul documentar „Demascarea”.
Evenimentul marchează un moment important în dezvoltarea proiectului „Fenomenul Piteşti”, iniţiat la sfârşitul lui 2010: intrarea sub tutela Centrului de Studii în Istorie Contemporană, pentru a asigura premisele continuării şi îmbunătăţirii ideilor de la care a pornit.
Evenimentul va avea loc la Librăria Bizantină, Str. Bibescu Vodă, nr. 20 (lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă, zona Piaţa Unirii). 
Informaţii preluate de pe site-ul http://www.fenomenulpitesti.ro/.

luni, 5 martie 2012

Call for papers: Arhivele Totalitarismului (Totalitarianism Archives) 2012

  Arhivele Totalitarismului (Totalitarianism Archives) is a peer-reviewed academic journal published by the National Institute for the Study of Totalitarianism of the Romanian Academy.
Totalitarianism Archives publishes original papers, conceptual framework, case studies, and book reviews on the topics of totalitarianism and totalitarian regimes in Romania, Europe and elsewhere. Totalitarianism Archives is abstracted in EBSCO and CEEOL databases.
We are currently calling for papers for volumes 1-2, 3-4 to be published in Fall 2012.
Senior scholars, researchers, PhD students and postdoctoral students are strongly encouraged to submit multidisciplinary papers on one of the following topics:
Ideology, propaganda, political parties and organizations: The totalitarian experience in the 20th;
European right wing: Italian fascism, Nazism;
Stalin’s Great Terror;
The Comintern and Communist Parties in Europe;
International relations: Western Communist Parties’ and the Communist Party in the Soviet Union;
Political, economic, social, and cultural evolutions in the Soviet bloc after World War II;
"Stalinisation” versus „destalinisation”;
East-West relations during the Cold War;
Détente: the perspectives of cooperation;
Opposition to totalitarianism: From resistance to dissent;
The papers may be submitted in English, French, Russian, and Romanian.
The contributors are kindly asked to send abstracts (up to 500 words) and a short narrative CV until April 1, 2012.
The proposals may be submitted at: arhiveletotalitarismului@gmail.com or ana.catanus@gmail.com.
Selected authors will be notified by June 1, 2012. 
The deadline for the final draft of the paper is July 1, 2012.
Informations from official blog of INST.

CALL FOR PAPERS: Anuarul IICCMER - România în perioada dictaturilor (1938-1989). Continuităţi şi rupturi

    51 de ani din istoria României a secolului XX – aşadar mai mult de jumătate – au fost dominaţi de regimuri dictatoriale. Dacă adăugăm la aceasta perioada războaielor şi diferitele intervale de timp în care au fost instituite regimuri de urgenţă sau în care democraţia a funcţionat defectuos, înţelegem că practicile nedemocratice au jucat un rol foarte important în viaţa politică şi funcţionarea societăţii într-o bună parte a secolului trecut. România de astăzi nu poate fi înţeleasă fără a analiza această consistentă tradiţie nedemocratică.
Perioada 1938-1989 este conceptualizată mai des în termeni de ruptură decât de continuitate. Antagonismul ideologic dintre fascism şi comunism a lăsat impresia că între cele două „isme” există diferenţe ireconciliabile şi că orice comparaţie este hazardată. Diferenţe există, într-adevăr, şi sunt majore, pentru că o bună parte din proiecţiile ideologice, mijloacele şi ţintele fascismului şi comunismului diferă. Însă deosebirile obnubilează asemănări la fel de importante. La o privire atentă, între regimurile de extremă dreaptă din perioada 1938-1944 şi totalitarismul comunist se observă continuităţi însemnate în materie de legislaţie, practici represive, discurs propagandistic, instituţii, personal şi politici. Aceasta în ciuda faptului că fiecare din cele două tipuri de regimuri a făcut eforturi programatice de a se distanţa de celălalt şi, împreună, de a denunţa democraţia liberală. Raportarea la ideologiile „adverse” a constituit un mijloc de legitimare, fără de care nu poate fi înţeleasă puterea lor. De pildă, instaurarea regimului comunist a fost uşurată de excesele şi crimele regimurilor anterioare.

duminică, 4 martie 2012

Mircea Maliţa, Dinu C. Giurescu, Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962-1972

Semnalez apariţia la Editura Compania a volumului semnat de Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurescu, Zid de pace, turnuri de frăţie. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972, lansat vineri, 2 martie 2012, orele 11,00, la Casa Titulescu, Şoseaua Kiseleff nr. 47, sector 1, Bucureşti.
Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, Fundaţia Europeană a Mării Negre, Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.
«Nu încape nici o îndoială că statutul impus ţării noastre după război a reprezentat o pată. Vedem că gânditorii români nu sunt striviţi de spaima de pete. Ei concură la ideea optimistă: petele nu sunt veşnice pentru cei ce vor să supravieţuiască. Dar abordarea petelor la români mai obligă la o constatare pe care „deschiderea“ o confirmă: petele nu sunt compacte. În cră­pă­turile lor apar înghesuite şi firave zone de lumină. Nu poţi na­viga în ceaţă, dar în „luminişuri“ poţi trăi şi chiar acţiona. Un deceniu al deschiderii este un astfel de luminiş. S-a încercat apărarea lui, consolidarea lui, lărgirea lui, includerea unor prieteni solidari. Dosoftei cita la vremea lui un psalm : „Zid de pace, turnuri de frăţie“. O generaţie întreagă, cu oameni ale căror minţi vedeau prin ceaţă şi acţionau cu câteva raze de lumină, a lucrat tăcut şi iscu­sit la luminişul deschiderii. Zid de pace împrejur, dorinţă de colaborare semnalată mai larg în exterior.» (Mircea Maliţa)
Informaţii preluate de pe site-ul Revistei „Istorie şiCivilizaţie” şi de pe Agenţia de carte.

Expoziţie „Vocea Europei – Radio Europa Liberă în perioada Războiului Rece”

Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Republicii Ungare, Ambasada Republicii Polone, Ambasada Republicii Slovace, Centrul Ceh şi Institutul Ceh pentru Studiul Totalitarismului organizează la 12 martie 2012 o suită de manifestări cu privire la rolul  Europei Libere în ţările Grupului de la Vişegrad şi în România şi Bulgaria în perioada războiului rece.
Vernisajul expoziţiei Vocea Europei - Radio Europa Liberă în perioada Războiului Rece va avea loc la 12 martie 2012, ora 19.15 la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice, str. Spiru Haret, nr. 8, Bucureşti.
Informaţii preluate de pe site-ul Revistei „Istorie şi Civilizaţie”.

sâmbătă, 3 martie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gavril Vatamaniuc

Gavril Vatamaniuc, unul dintre cei mai cunoscuţi partizani anticomunişti s-a stins din viaţă la 1 martie 2012 în Frasin, Suceava.
S-a născut la 25 noiembrie 1924 în Suceviţa, într-o familie de agricultori. A urmat 7 clase şi s-a ocupat cu agricultura până a fost înrolat. Ca sergent major de jandarmerie, Gavril Vatamaniuc a intrat în conflict cu ofiţerul politic, motiv pentru care a fost îndepărtat din armată şi pus sub urmărirea Securităţii. De teama arestării, s-a înarmat şi la 25 noiembrie 1949 a plecat în pădurile Suceviţei. Prima iarnă a petrecut-o singur, într-un bordei construit de el, cu alimente primite de la familie. În vara anului 1950, i s-au ataşat doi consăteni, fraţii Ion şi Gheorghe Chiraş, urmăriţi şi ei de Securitate.
Activitatea grupului a constat în tipărirea şi răspândirea de manifeste, distrugerea manifestelor de propagandă comunistă din Suceviţa, propaganda de la om la om şi chiar la grupuri de muncitori forestieri.
Deşi Securitatea, a infiltrat informatori printre muncitori şi unii pădurari erau chiar agenţi, majoritate localnicilor îi simpatizau pe partizani, le dădeau mâncare şi informaţii. În felul acesta au reuşit să supravieţuiască o perioadă de timp atât de îndelungată, în condiţiile în care satele din care proveneau erau sub controlul Securităţii, iar rudele şi prietenii erau arestaţi.
În 18 ianuarie 1955 un pădurar a depistat locul unde partizanii îşi construiseră bordeiul şi a sesizat Securitatea. O companie de la Botoşani a înconjurat zona şi a atacat bordeiul în care se aflau numai Gavril Vatamaniuc şi Vasile Motrescu. În urma schimbului de focuri trei securişti au fost ucişi, iar cei doi au scăpat din încercuire.
La 17 octombrie 1955 a fost prins Vasile Marciuc, din Suceviţa, iar în urma anchetei a declarat locul unde se afla ascuns Vatamaniuc. La 18 octombrie 1955 acesta a fost arestat în satul Voievodeasa, judecat la 30 iulie 1956 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsă redusă ulterior la 25 de ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Suceava, Jilava, Văcăreşti, Aiud, Botoşani, Gherla. A fost eliberat la 3 august 1964.
Grupul din care a făcut parte Gavril Vatamaniuc a activat în zona Suceviţa, în perioada: 25 noiembrie 1949 - 13/14 ianuarie 1958 (arestarea lui Vasile Motrescu), fiind, prin urmare, unul dintre cele mai longevive organizaţii de luptători anticomunişti care au activat în munţii României.
Ca şi alţi supravieţuitori ai terorii comuniste, şi Gavril Vatamaniuc şi-a împărtăşit experienţele de partizan după 1989. Astfel a apărut volumul de interviuri semnat de Constantin Hrehor, Muntele mărturisitor. Anii rezistenţei / Anii suferinţei. Dialog cu Gavril Vatamaniuc, erou al Rezistenţei armate din munţii Bucovinei, Timpul, Iaşi, 2002; Apologeticum, 2004; De asemenea, un volum deosebit de interesant despre anii în care a fost fugar este şi cel îngrijit de Adrian Brişcă, Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu şi rezistenţa armată din Bucovina, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2005.
Nu l-am cunoscut personal, dar am avut privilegiul să îl aud vorbind cu ocazia conferinţei „Gavril Vatamaniuc - Memoria vie a spiritualităţii româneşti” organizată de Fundaţia „Arsenie Boca” în 17 decembrie 2010. 
M-a impresionat atunci prin simplitatea, sinceritatea şi profunzimea discursului, cum puţini foşti luptători în munţi sau deţinuţi politici pe care i-am intervievat sau i-am auzit vorbind au reuşit. A spus atunci că la el acasa, la Frasin, este binevenit oricine. Că are o casă mare şi e mereu bucuros de oaspeţi. Mi-am spus atunci, în gând, că nu am fost niciodată în Suceava, binecunoscută pentru peisajele deosebite, şi că, de ce nu, aş putea odată să mă duc şi „să onorez” invitaţia făcută unui întreg auditoriu. Nu am fost încă în judeţul Suceava şi nu ştiu când o să ajung pe-acolo. Dar un lucru ştiu sigur, că fără Gavril Vatamaniuc, cel puţin pentru mine, zona Sucevei este mai săracă în simboluri.
Cei interesaţi pot găsi on line volumul Muntele mărturisitor şi alte mărturii video cu Gavril Vatamaniuc pe site-ul procesulcomunismului.
De asemenea, descrierea înfruntării cu Securitatea de la Bâtca Corbului, din 1955, poate fi citită în ediţia din 2 martie 2012 a ziarului România Liberă.