Apariție editorială: George Cipăianu, Catolicism și Comunism în România 1946-1955. O perspectivă diplomatică franceză

Volumul este rezultatul cercetărilor realizate de autor în Arhivele Ministerului de Afaceri Externe din Franța, în anii în care a predat la Universitățile din Paris. „Cartea nu se dorește o istorie cuprinzătoare a catolicismului din România sub regimul comunist, ci o contribuție la această istorie, menită să completeze tabloul trecutului agitat, chiar tragic, al unei instituții ce a avut un mare rol în renașterea culturală, filosofică, politică a poporului român.

Apariție editorială: Ionuţ Nistor, „Procesul titoismului” în România (1950). Documente

„Lucrarea de faţă reuneşte documente selectate din fondul Penal, dosar P 1143 (Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), care cuprinde actele procesului desfăşurat la Tribunalul Militar Bucureşti, în iunie 1950, împotriva „lotului Miloş Todorov”. Cei 12 inculpaţi au fost acuzaţi de spionaj împotriva României, în contextul relaţiilor tensionate între Iugoslavia şi restul blocului răsăritean, aliniat în spatele Moscovei.

Apariție editorială: Alex Cistelecan, Andrei State (coord.), Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor români

„Chiar dacă marxismul românesc este, cantitativ și comparativ vorbind, relativ sărac numeric, el este consistent și relevant (nu doar în grilă locală), ignorarea sa postdecembristă fiind, prin urmare, una cât se poate de nejustificată. Miza volumului de față este de a umple această mare lacună, analizând contribuția teoretică (în raportul ei cu practica politică) a reprezentanților marxismului românesc: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Lotar Rădăceanu, Șerban Voinea, Lucrețiu Pătrășcanu, Henri H. Stahl, Miron Constantinescu, Pavel Câmpeanu.

Apariție editorială: Alexandra Toader, Cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)

„Pornind de la premisa că fenomenul cultului personalităţii se constituie într-un sistem de venerare a liderului politic, față de care membrii societății se supun, cercetarea de faţă aduce în atenție mecanismele care au făcut posibilă proliferarea manifestărilor cultice față de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Autoarea urmărește evoluţia şi dezvoltarea cultului personalităţii liderului PMR canalizându-și atenţia pe reflectarea în viaţa politică, socială şi culturală, alături de implicaţiile pe care le-a comportat sau, cu alte cuvinte, «moştenirea» pe care Gheorghiu-Dej a lăsat-o şi maniera în care a fost gestionată de succesorii săi.