Cicerone Ioniţoiu este poate cel mai cunoscut dintre supravieţuitorii Gulagului românesc, condamnat pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, a ieşit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în această perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă (la Paris, unde a ajuns în 1979), nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de „a căuta în permanenţă în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni” care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie.
Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului românesc (din care menţionez doar 11 volume ale dicţionarului Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, închişi, cele trei volume intitulate Morminte fără cruce sau cele două din Martiri şi mărturisitori ai bisericii din România) i se adaugă acum memoriile, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi dârzenie de neclintit.
În 2009, la 30 de ani după ce părăsea ţara, Editura Polirom publica primul volum din memoriile sale: Din ţara sârmelor ghimpate. După doi ani, a apărut şi cel de-al doilea volum, Drama României văzută din exil, în care autorul descrie efortul celor care, rămaşi fideli conştiinţei proprii şi valorilor morale, au dus din exil o luptă inegală împotriva regimului comunist din România. Reuniţi în jurul Comitetului (Consiliului) Naţional Român şi susţinuţi de Radio „Europa Liberă”, ei au făcut cunoscute Occidentului situaţia dramatică a României conduse de Nicolae Ceauşescu şi caracterul inuman al orânduirii comuniste, în încercarea de a promova valorile democratice şi de a impune regimului de la Bucureşti Acordurile de la Helsinki din 1975.
Sunt prezentate, de asemenea, acţiunile Securităţii, care, prin metodele Direcţiei de Informaţii Externe – dezinformări, şantaje, atentate, racolări de agenţi din rândul refugiaţilor etc. –, urmărea să compromită activitatea Consiliului Naţional Român şi a Partidului Naţional Ţărănesc din exil. Adresat atât generaţiei care „n-a avut tinereţe”, cât şi celor care i-au urmat, volumul are o remarcabilă valoare documentară, contribuind la cunoaşterea particularităţilor exilului politic românesc şi a relaţiilor tensionate dintre acesta şi autorităţile comuniste de la Bucureşti.
Cei interesaţi pot achiziţiona cartea de pe site-ul Editurii Polirom.
