Apariție editorială: Marius Oanţă: Preotul Ivan Petre Sebastian în perioada de sovietizare a statului român

La Editura Carmelitană a apărut la începutul anului 2014 cartea Ivan Petre Sebastian în perioada de sovietizare a statului român (1952-1961), de Marius Oanţă. Lucrarea, structurată în două secţiuni, cuprinde atât un studiu, cât şi o colecţie inedită de documente din arhivele laice sau ecleziale.

Ivan Petre Sebastian a îndeplinit mai multe oficii, atât în Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, cât şi în Dieceza Romano-Catolică de Alba Iulia, precum şi în cadrul Ordinului Carmelitanilor Desculţi din Semi, Ungaria. A fost misionar în Polonia, în Conventul carmelitan din Wadowice, unde a fost ajutat de Karol Wojtyła (viitorul Papă Ioan Paul al II-lea). Este autorul unor articole de autor în revista interbelică „Farul Nou”, și autor de muzică sacră.

Cartea este disponibilă la Librăria „Sfântul Iosif” din Bucureşti şi la Mănăstirea Ordinului Carmelitanilor Desculţi din Cioflinceni (Snagov, jud. Ilfov).

Informații preluate de pe site-ul Catholica.ro, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Tudor Călin Zarojanu, Cristian Fulger (editori), Seniorul Corneliu Coposu

„Corneliu Coposu nu va dispărea atâta vreme cât în România vor exista luptă şi viaţă politică. Pentru că a fost un simbol, iar simbolurile nu dispar atâta vreme cât este nevoie de ele. Iar de amintirea lui Corneliu Coposu va fi nevoie cât vor exista la noi moravuri balcanice, şmecherie, duplicitate, politicianism.

Din păcate, misiunea lui Corneliu Coposu va fi, deci, de lungă durată. Va fi un simbol care va deranja pe toată lumea deopotrivă: pe cei de la putere, care vor avea insolenţa să încerce să şi-l anexeze postum (aşa cum au obişnuit să procedeze cu toate victimele lor, de la Brâncuşi la Brătieni şi de la Enescu la Maniu), dar şi pe cei ce se prefac a face (sau fac) o opoziţie de faţadă.”

Apariție editorială: Anya Von Bremzen, Arta bucătăriei sovietice

„Deschizând uşa – bucătăriei sale, Anya von Bremzen reuşeşte să se întoarcă în propriul trecut, când comunismul se servea uneori cu porumb şi caviar, alteori cu pâine goală şi gloanţe. Deşi, la o primă vedere, pare a fi vorba despre o colecţie de reţete tradiţionale, Arta bucătăriei sovietice îşi dovedeşte valoarea memorialistică în momentul în care scriitoarea începe să asocieze diversele perioade istorice (războiul civil, comunismul) cu anumite feluri de mâncare. Astfel, plăcinta lui Lenin sau pâinea de mălai pentru Hruşciov devin metafore pentru starea statului sovietic, iar arta de a găti se confundă cu aceea de a povesti.

Informații preluate de pe site-ul editurii Curtea Veche, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Simona Preda, Patrie română, ţară de eroi!

„Demersul meu de a scrie despre pionieri şi istorie a pornit dintr-un amestec de provocări, pasiuni şi controverse, dar şi amintiri. Înţelegeam, ca majoritatea congenerilor mei de altfel, atât cât se putea din comunismul anilor ’70-’80: lecţii la lampă cu gaz, uniformă şi activităţi pioniereşti, bentiţe şi matricole, planuri de activitate, manuale uzate cu pagini lipsă, liste nesfârşite de lecturi suplimentare şi ore de cor, frig, cozi dar şi nostalgii concretizate în îngheţata Polar, metisul Azorel, polonezi care aruncau cu bomboane din rulote albe, taberele de la Năvodari, cetăţi imaginare demne de Cireşari… Şi bineînţeles, ca şi ceilalţi purtători ai cravatei roşii, nu problematizam punerea mea în dependenţă sine qua non faţă de vreun sistem.