Apariție editorială: Sfinţii închisorilor în „Lumea Credinţei”. Din rezistenţa României creştine împotriva ateismului comunist

„Acest volum reunește cea mai mare parte din textele de sau despre pătimitorii temnițelor comuniste din România apărute în magazinul ilustrat Lumea Credinței, din 2003 până la începutul lui 2014, însoțindu-le cu numeroase note de subsol, care întregesc informația și lărgesc cadrul interpretativ.
Materialul este distribuit în două secțiuni: una mai puțin extinsă, cu abordări generale și dezbateri de idei („Credința sub prigoana comunistă”), alta mai extinsă, cu prezentarea în succesiune alfabetică a treizeci de figuri exponențiale ale rezistenței și luptei creștine anticomuniste („Marturisitorii trecuți prin prigoană”).”

Volumul conține texte alese, prefaţă şi note de Răzvan Codrescu, și un cuvânt înainte de Părintele Profesor Gheorghe I. Drăgulin, fost deţinut politic.

Volumul a apărut la Editura Lumea Credinţei, Bucureşti, are 380 pagini, format 13x20, și un preţ de 19 RON.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul:

Apariție editorială: Vincențiu Dascălu, Gulagul în sinaxare. Neomartiri din Rusia bolșevică (1917-1989)

„Profesorul Vincenţiu Dascălu adună între copertele acestui volum un florilegiu de biografii martirice de secol XX (unele publicate deja în paginile revistei, altele inedite), acoperind spaţiul fostei Uniuni Sovietice, unde furia ateistă a bolşevismului a dus la violenţele anticreştine cele mai radicale, mai ales din 1917 şi până la moartea lui Stalin (1953). În Gulagul rusesc neomartirajul contemporan a atins proporţii comparabile cu epoca vechilor persecuţii din zorii creştinismului, iar Biserica Rusă, o dată ieşită de sub prigoană, a ştiut să onoreze acest capital de jertfelnicie, umplând sinaxarele (peste 1700 de canonizări recente!) de mucenici vrednici nu doar de pomenire, ci de laolaltă-cinstire cu sfinţii Ortodoxiei bimilenare.

Avem nădejde că şi Biserica noastră, urmându-i frăţeşte pilda, îşi va îndeplini cât mai degrabă datoria sfântă faţă de neomartirii Gulagului românesc (nici puţini, nici neînsemnaţi), fie şi numai, deocamdată, prin rânduirea în calendarul bisericesc a unei zile pe an de pomenire nenominală şi obştească cinstire a tuturor celor ce – ştiuţi sau neştiuţi – s-au opus jertfelnic, sub semnul Crucii lui Hristos, ateismului roşu şi samavolniciilor comunismului.”

Mai multe detalii pe site-ul Lumea Credinței, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Dumitru Dobre, O istorie în date a exilului şi emigraţiei româneşti (1949-1989)

„Volumul de faţă vine să umple un gol în publicistica istorică românească. Nu atât pentru că existenţa şi zbaterile exilului românesc ar lipsi din această publicistică, ci pentru că Dumitru Dobre, un analist şi specialist în cercetarea fenomenului exilului românesc, a realizat o redare cât de cât cuprinzătoare a activităţilor desfăşurate de românii aflaţi în afara ţării în cursul unei perioade de timp ce începe în anul 1949 şi se termină în 1989. Această prezentare cronologică cuprinde, pe lângă acţiunile exilului propriu-zis, şi pe cele ale emigraţiei române. [...] În afara faptelor exilului şi emigraţiei din această lungă perioadă, autorul a reuşit să redea, pentru întâia oară, o listă completă a organizaţiilor exilului şi emigraţiei româneşti, ca şi titlurile organelor de presă româneşti apărute în ţările de rezidenţă.” (Dinu Zamfirescu)

Informații preluate de pe site-ul Editurii Militare.