Lansare de carte: Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti”, Humanitas, 2012

Luni, 3 septembrie, ora 19, la Librăria Café Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45 va avea loc lansarea cărţii în două volume „Case şi oameni din Bucureşti”, de Andrei Pippidi.

La eveniment sunt invitaţi: arh. Nicolae Lascu şi arh. Şerban Sturdza.

„De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii '80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul" care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.”

    Textul de prezentare a cărţii este preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

200 de ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru, 1812-2012, Litera 2012

A apărut la Editura Litera volumul „200 de ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru, 1812-2012”, coordonat de acad. Ioan-Aurel Pop şi prof. univ. dr. Ioan Scurtu. La realizarea lui au mai contribuit:  prof. univ. dr. Ion Bulei, prof. univ. dr. Anatol Petrenco, dr. Ion Varta.

„O nouă istorie a Basarabiei, la două secole după ce, printr-un act de forţă, i-a fost marcat brutal destinul, se impunea.  Fireşte, trecutul acestei frânturi de ţară românească este, în linii mari, cunoscut, însă abordarea de faţă vine în condiţiile noi, de după căderea Uniunii Sovietice şi în urma cercetării unor bogate surse inedite, inaccesibile odinioară. Desecretizarea arhivelor în ultimele două decenii şi efervescenţa investigaţiilor din România, Republica Moldova, Federaţia Rusă, din Europa Occidentală sau Statele Unite ale Americii au deschis noi căi de abordare a trecutului, oferind sugestii nebănuite altădată, iluminând unghiuri complet obscure, conducând la dezlegări surprinzătoare.”

Din cuprins: Ţara Moldovei de la întemeiere până la 1812 • Basarabia pierdută în conştiinţa românilor • Politica de deznaţionalizare şi mişcarea naţională a românilor basarabeni sub ocupaţia ţaristă (1812-1918) • Evoluţia Basarabiei în cadrul statului naţional unitar român (1918-1940) • Din componenţa U.R.S.S. la statul independent

Lucrarea a fost realizată şi tipărită cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Informaţii preluate de pe site-ul bestseller.md, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre carte.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a trecut din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor în coordonarea prim-ministrului

Potrivit Hotărâri de Guvern nr. 866/2012 (23 august.2012) privind modificarea şi completarea HG nr. 902/2005 (de înfiinţare a Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”), Institutul a trecut din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor în coordonarea prim-ministrului.

„Institutul are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor şi rezolvarea unor probleme ştiinţifice referitoare la Holocaust, elaborarea şi implementarea de programe educaţionale şi culturale privind acest fenomen istoric”.

Una dintre atribuţiile Institutului este şi aceea că poate propune Secretariatului General al Guvernului iniţierea de proiecte de acte normative în domeniul său de activitate.

Numărul maxim de posturi al Institutului este de 18 iar cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.