În România postcomunistă, fosta nomenclatură continuă
să aibă un rol privilegiat în viaţa politică şi economică. Capitalişti
prosperi, iniţiatori ai majorităţii partidelor politice, vechii comunişti au
rămas la putere, în urma alegerilor democratice, şi au făcut parte, adesea, din
guvernele postdecembriste. Astfel, au devenit actorii principali ai procesului
de tranziţie. Purtători ai vechii moşteniri, dar hotărâţi să-i supravieţuiască,
foştii comunişti au început procesul conversiei.
Volumul de faţă prezintă transformarea şi
traiectoriile politice ale nomenclaturii româneşti, în intervalul 1989-2000,
urmărind identificarea mecanismelor de conversie şi funcţionarea lor,
modalităţile de adaptare la noile jocuri politice, construcţia noilor
identităţi politice şi poziţionarea acestor elite în raport cu temele care au
dominat viaţa politică după 1989.
Volumul a fost publicat de Editura Michel
Houdiard, Paris
Despre autoare:
