Apariție editorială: Codruț Constantinescu, Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control și propagandă

„Mirajul utopiei a fascinat intelectualii de la Platon încoace. I-au căzut victime filozofi, regi, scriitori, ziarişti. O utopie a fost şi comunismul, o utopie şi întinderea URSS-istă care l-a pus în practică. Cartea lui Codruţ Constantinescu este o analiză a literaturii de călătorie în acest spaţiu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, o analiză a raportului dintre cele două tendinţe  majore existente atunci, cea de relevare a adevărului şi cea de mistificare a realităţilor dure din URSS.

Serge de Chessin, Albert Londres, Édouard Herriot, Joseph Roth, Walter Benjamin, Paul Vaillant-Couturier, Panait Istrati, Theodore Dreiser, Dorothy Thompson, Hergé, Liam O’Flaherty, Pierre Dominique, Malcolm Muggeridge, Arthur Koestler, Alexandru Sahia, Romain Rolland, Louis-Ferdinand Céline, André Gide, Pierre Herbart, Lion Feuchtwanger, Léon Nicole, Constantin Virgil Gheorghiu, George Călinescu, John Steinbeck, Geo Bogza, Nina şi Jean Kéhayan, iată numele, mai mult sau mai puţin ilustre, ale celor care au crezut sau nu au crezut în utopia societăţii comuniste perfecte ilustrate de URSS, ale celor care i-au trecut graniţele în vizite mai lungi sau mai scurte, întorcându-se apoi pentru a scrie elogios, menţinând aşadar utopia, sau pentru a dezvălui adevărul, detronând-o. Lectura cărţii este o bună ocazie de a observa că nu numai sistemul sovietic „de fermecare” a fost vinovat de minciuna răspândită, ci mai ales oamenii de cultură occidentali.”

Daniel Șandru, Sorin Bocancea (coord.), Mass-media si democratia in Romania postcomunista (ed. a II-a)

„Volumul reprezintă cea de a doua ediție, revăzută și adăugită, a demersului publicistic realizat, sub același titlu, în anul 2011. Acesta se constituie într-o abordare interdisciplinară a manierei în care a evoluat relația dintre mass-media și democrația în România postcomunistă. În peisajul politologic ori sociologic și în cel al abordărilor normative sau empirice cu privire la mass-media, un asemenea subiect nu reprezintă, desigur, o noutate. La modul general ori mizând pe analize comparative de natură empirică, există în literatura de specialitate demersuri cu rol deschizător de drumuri. Cu toate acestea, o analiză interdisciplinară a relației dintre mass-media și democrație, în contextul evoluției postcomuniste a României, de care să fie preocupați specialiști români nu a fost semnalată până în prezent. În această nouă ediție, analizelor realizate de specialiști în științe politice, sociologie și științele comunicării li se adaugă cele ale unor reprezentanți importanți ai mass-media românești contemporane (din sfera jurnalismului cotidian și din aceea a jurnalismului cultural), precum și cele aparținând unor scriitori și critici literari. Reunite de interesul pentru dezbaterea multiplelor fațete ale relației dintre evoluția sistemului media și aceea proprie sistemului politic românesc postcomunist, fiecare dintre textele publicate în volum asigură o direcție de cercetare ce are în vedere «starea de fapt» a spațiului nostru public pe două dintre dimensiunile sale cele mai importante.”