La sfârșitul lunii ianuarie a plecat dintre noi fostul
deținut politic Nicolae Păduraru din Bacău. S-a născut la 8 martie 1921 în
comuna Vasile Roaită, Bacău. În 1937 a devenit membru în Frăţiile de Cruce. În
timpul războiului a luptat pe frontul de Vest. A căzut prizonier și a ajuns în
lagăr de unde a fost recrutat de reprezentanții Guvernului Național de la
Viena. S-a reîntors în țară în vara lui 1945 iar în contextul alegerilor din
’46 a făcut propagandă pentru PNȚ.
A fost arestat la 31 mai 1948 şi condamnat la 7 ani de
închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Suceava, Gherla şi Aiud. A
trecut prin reeducarea violentă de la Gherla, despre care își amintea: „Eram
carne vie... Nu m-o’ bătut la pielea goală, m-o’ bătut numa’ îmbrăcat, şi mă
punea pe aceeaşi poziţie, da’ rahat n-am mâncat... […] Mă învăţasem acum, ştiam
cum e cu bătaia, şi când venea’ cu ciomegile dădea’... dar nu ziceam un cuvânt,
nu scoteam nimica, şi asta i-o enervat şi mai tare...” A fost eliberat la 29
mai 1955, dar a primit trei ani domiciliu obligatoriu în comuna Dropia, în
Bărăgan.
