Cronica unui conflict de 20 de ani. Transnistria 1992-2012

La 2 martie 1992, zi în care Republica Moldova a devenit membră a ONU, forţele paramilitare din Transnistria (cazaci din Kuban, Rostov pe Don, Altai etc. şi muncitori formând „detaşamente de apărare şi salvare”) înarmate din depozitele Armatei a 14-a a Federaţiei Ruse, au atacat sediul poliţiei din Dubăsari; a fost primul act de război. Graniţa de sârmă ghimpată de la Prut a fost dublată de o graniţă de sânge la Nistru. După 20 de ani, conflictul - chiar şi „îngheţat” – continuă...
    Luni, 18 iunie 2012, ora 18:00, la „Clubul Ţăranului”, va avea loc o prezentare a Dr. Valentin Constantinov (Universitatea Tiraspol), care va evoca culisele unei secesiuni bine regizate. Cu această ocazie va fi prezentat şi filmul documentar „Războiul de pe Nistru”.
 Informaţii preluate de pe pagina de facebook a lui Valeriu Antonovici.

Expoziţie: Distrugerea ţărănimii române

Muzeul Ţăranului Român se pregăteşte pentru expoziţia „Distrugerea ţărănimii române”, o expoziţie pe tema colectivizării – experienţă limită a ţărănimii române a sec. XX. Expoziţia, care urmează să se deschidă în decembrie 2012, urmăreşte tema colectivizării şi relevarea sensului adânc al experimentului social comunist (vom vorbi despre represiune, răscoală, rezistenţă, cote, ţăranul nou, modelul sovietic impus etc.).

Pentru buna realizare a expoziţiei, MŢR are nevoie de ajutorul publicului, care să îl sprijine prin obiecte şi imagini vechi, fie în calitate de donaţie, fie ca obiecte împrumutate pe perioada expoziţiei.

Se căută fotografii şi documente care vorbesc despre experienţa colectivizării bunicilor, ori străbunicilor: fotografii de familie de dinaintea colectivizării, fotografii realizate în urma colectivizării (ex. dacă au existat gospodării strămutate, dacă s-au realizat fotografii în noua locaţie, unde au fost strămutaţi; fotografii cu proprietăţile de dinaintea colectivizării - ex. mori, vâltori, pluguri, toate confiscate în colectivizare).

Se caută şi obiecte care să vorbească despre epoca respectivă, obiecte care să aibă relevanţă pentru spaţiul rural:

- obiecte de uz casnic (şorţ de bucătărie, cizme cauciuc, şorţuri cu buzunare largi, lămpi de gaz, radiouri vechi, difuzoare, noua îmbrăcăminte a vremii, pufoaica gri, căciuli cu urechi, cartele de pâine, gamele de dus mâncarea etc.).

- obiecte din inventarul agricol (pluguri vechi, grape, semănătoare etc.)

- resturi de obiecte care aparţin vechii butaforii de epocă, încă păstrate în căminele culturale.

Dacă puteţi să ajutaţi la realizarea expoziţiei cu astfel de obiecte o puteţi contacta pe Maria Mateoniu (mariamateoniu@gmail.com sau la telefon 0767.00.55.18). Dacă găsiţi astfel de obiecte, vă rugăm să trimiteţi în prealabil o fotografie cu ele.

Vă mulţumim!

Expoziţia „Pif în România, un erou al Epocii de Aur”

Un eveniment deosebit va avea loc la Sala Dalles între 20 iunie - 22 iulie 2012: expoziţia Pif în România, un erou al Epocii de Aur.

„Pif e partea simpatică a comunismului”, a spus scriitorul francez Michel Houellebecq la cea mai recentă ediţie a Bookfestului la Bucureşti. Şi deşi afirmaţia e metaforică, cei care au copilărit în ultimele două decenii ale comunismului şi chiar în anii ’90, înţeleg la ce se referă.

Revista Pif (Pif Gadget, cum se numea oficial) era încă una dintre bucuriile mici şi nesigure pe vremea aceea, pentru că se distribuia (legal, nu la negru) şi în ţările comuniste. Timp de aproape 25 de ani, din 1969 până în 1993 a apărut săptămânal, însoţită în ţiplă de o jucărică simpatică şi de obicei trăsnită (acel gadget din titlu).

În România revista nu se găsea nici săptămânal, nici la discreţie, dar se mai găsea, lucru care îi creştea valoarea.

Căţelul Pif s-a născut în 1945, desenat de Jose Cabrero Arnal pentru revista L'Humanite, în care a apărut pentru prima dată în 1948, alb negru. Autorul său se ocupa şi de revista de benzi desenate Vaillant, în care Pif s-a mutat câţiva ani mai târziu, în 1952, şi a avut un succes atât de mare încât Vaillant s-a redenumit Pif în 1965 şi Pif Gadget în 1969.

Expoziţia de la Sala Dalles „îşi propune să retraseze istoria şi evoluţia acestei publicaţii şi mai ales să pună în lumină rolul său simbolic asupra imaginarului individual în România comunistă a anilor ’70-’80. Mai mult decât o vizită nostalgică, expoziţia reprezintă viziunea unei echipe de curatori din ambele ţări asupra fenomenului Pif : Jean-Pierre Dirick (autor de benzi desenate şi ilustrator pentru Pif), Ştefan Constantinescu (artist român), Xandra Popescu, studio BASAR.

Artişti români contemporani ca Daniela Bălăneanu, Răzvan Botiş, Larisa Crunţeanu, Ion Grigorescu, Victor Man, Ciprian Mureşan, Dan Perjovschi, Mihai Stănescu, Gabriela Vanga şi VeioZArte, participă la expoziţie cu creaţii care dau seama de aportul adus de revista Pif imaginarului lor.

Informaţii preluate de pe site-ul metropotam.ro, unde cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre eveniment.