Workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi? Râmnicu Sărat, 26-28 octombrie 2012

În perioada 26-28 octombrie 2012, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Râmnicu Sărat workshop-ul Lecţia de istorie, lecţia istoriei. De ce trecutul recent este important astăzi?

Începând cu toamna anului 2012, IICCMER a decis dezvoltarea unui proiect educaţional cu scopul informării şi conştientizării naturii şi consecinţelor regimului totalitar comunist, destinat organizaţiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare (PSD, PD-L, PNL, UDMR, PC, UNPR). De asemenea, proiectul îşi propune promovarea memoriei perioadei comuniste şi dezvoltarea unei culturi a libertăţii, democraţiei şi a statului de drept, prin omagierea victimelor dictaturii comuniste din România şi analiza mecanismelor statului totalitar.

În cadrul acestui program, Institutul va oferi expertiză şi consultanţă specializată prin lectori consacraţi, va difuza filme documentare şi va organiza workshop-uri specifice acestui tip de activitate. Institutul va suporta financiar costurile acestui demers.

Dezbaterea „Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează dezbaterea Între uz şi abuz: confiscarea proprietăţii private în România comunistă. Vor participa: Prof. Dr. Dinu C. Giurescu, istoric; Gheorghe Piperea, avocat; Dinu Zamfirescu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al IICCMER; Dr. Andrei Muraru, preşedinte executiv al IICCMER.

Evenimentul îşi propune să readucă în atenţia publicului tema colectivizării şi naţionalizării, oferind o vedere nuanţată şi complexă asupra acestor politici represive şi a consecinţelor pe care le-au avut asupra societăţii româneşti. Conferinţa invită la informare şi reflexie asupra dimensiunii fenomenului totalitar, pentru înţelegerea importanţei pe care confiscarea proprietăţii private a avut-o în proiectul dictatorial. Pentru cei contemporani evenimentelor evocate, care au fost afectaţi direct sau indirect de măsurile represive de confiscare a proprietăţii, proiectul va facilita rememorarea acelor momente ale pierderii bunurilor agonisite o viaţă, contribuind la clarificarea, din perspectiva interpretării istorice, a anumitor aspecte importante ale procesului de colectivizare şi naţionalizare din perioada comunistă. Celor care nu au trăit experienţa tragică a acelor vremuri, a deposedării de proprietatea funciară, imobiliară ori industrială, evenimentul are menirea de a le suscita interesul pentru acestă temă.

     Evenimentul se va desfăşura luni, 29 octombrie 2012, ora 17, la Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER.

Liviu Tofan, A patra ipoteză, Polirom, 2012

Rezultat al unei ample documentări, A patra ipoteză (Polirom, 2012) este o carte-anchetă despre aşa-numita „afacere Tănase”, celebră în anii ’80. Liviu Tofan, autorul volumului, ne dezvăluie detaliile tenebroase ale unui dublu asasinat pe care l-ar fi plănuit Securitatea la îndemnul personal al lui Ceauşescu şi pe care ar fi urmat să-l înfăptuiască, în Franţa, Matei Pavel Haiducu, ofiţer de informaţii şi agent conspirat. Ţintele erau doi scriitori români disidenţi stabiliţi la Paris, Virgil Tănase şi Paul Goma, iar afacerea a declanşat un adevărat război între serviciile secrete româneşti şi cele franceze, implicând nume importante în epoca şi chiar şefii celor două state, François Mitterrand şi Nicolae Ceauşescu.

„A patra ipoteză îmbină suspansul de tip John le Carré cu logica jucătorului de şah pentru a analiza istoria asasinatelor politice ordonate de regimul comunist de la Bucureşti cărora trebuiau să le cadă victime Virgil Tănase şi Paul Goma. Aripa externă a Securităţii, CIE, şi DST-ul, contraspionajul francez, se înfruntă într-un duel cu întorsături spectaculoase pe fundalul căruia se încrucişează Nicolae Ceauşescu, François Mitterrand şi Charles Hernu, ministrul francez al Apărării. Portretul lui Matei Haiducu, ofiţerul CIE care va refuza să ucidă, şi cel al şefului CIE, Nicolae Pleşiţă, o brută sanguinară, sînt antologice. O carte excepţională, prin care Liviu Tofan demonstrează că aparţine categoriei marilor reporteri.” (Radu Ioanid)

Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, instituţie care a susţinut apariţia cărţii.