Dan Cătănuş, Tot mai departe de Moscova... Politica externă a României în contextul conflictului sovieto-chinez, 1956-1965

Volumul reprezintă varianta actualizată şi adaptată spre publicare a tezei de doctorat pe care Dan Cătănuş a susţinut-o în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, sub coordonarea prof.univ.dr. Ioan Chiper.

Abordând politica externă a României în perioada 1956-1965, lucrarea are ca subiect central problema „desatelitizării” şi mai ales a modului în care conducerea comunistă de la Bucureşti şi-a propus şi a încercat să obţină recunoaşterea din partea Moscovei a suveranităţii sale decizionale.

Dan Cătănuş oferă în acest sens nu numai o interpretare originală, ci şi o viziune de ansamblu, coerentă şi logică, asupra unor evenimente care au marcat surprinzătoarea evoluţie a României, de la situaţia de satelit fidel al Uniunii Sovietice şi ţara cu unul dintre cele mai staliniste regimuri, la statutul de „copil rebel” al lagărului comunist, care îşi proclama independenţa faţă de Moscova şi, în acelaşi timp, începea să facă progrese în planul destinderii interne.

Volumul răspunde astfel unor întrebări esenţiale privind problema „desatelizării” României în anii ’50-’60 ai secolului trecut: când a început desprinderea de Moscova, ce motive au determinat conducerea de la Bucureşti să facă un asemenea pas, care au fost etapele strategiei concepute de Gheorghiu-Dej şi căile alese pentru punerea ei în practică, cum s-au corelat factorii interni şi cei externi în dinamica acestui proces şi, nu în ultimul rând, în ce măsură obiectivele asumate de liderii români au fost îndeplinite.

Prefaţată de profesorul Radu Ciuceanu, lucrarea este formată din 14 capitole plus Concluzii, un dicţionar biografic, bibliografie, un grupaj de 40 de fotografii din epocă şi indice de persoane. Lucrarea a apărut în 2011 sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, are 455 p. (format 17x24) costă 20,00 lei şi poate fi comandată de la la sediul INST, la tel. 021 2306992, sau la adresele de email: inst.academia@gmail.com şi arhiveletotalitarismului@gmail.com.

    Informaţii preluate de pe blogul INST.

Rusia înfometată: acţiunea umanitară europeană în documente din arhivele româneşti, 1919-1923

Documentele din acest volum au fost identificate în Arhivele Naţionale ale României şi în cele ale Ministerului Afacerilor Externe, încadrându-se în intervalul de timp 1919-1923. Acestea relevă, în principal, condiţiile foametei din teritoriile care aveau să fie încorporate în URSS (1922-1991), efortul statelor europene şi al organizaţiilor internaţionale de ajutorare a populaţiei înfometate. În plus, materialele inedite relevă ansamblul crizei economico-sociale cu care s-a confruntat noua formaţiune statală, cunoscută în epocă sub denumirea de „Rusia sovietică” sau, pur şi simplu, „Rusia”. Problematica este conexată cu primele măsuri generalizate de sovietizare a populaţiei, represiunile în masă, chestiunile basarabeană şi ucraineană, relaţiile româno-sovietice, dar şi cu premisele de natură obiectivă care au marcat tragedia, precum războiul civil, fenomenele meteorologice, stagnarea economică.

Din perspectiva politicii interne, demersul facilitează înţelegerea cauzelor foametei, a confluenţei factorilor de ordin subiectiv cu cei de ordin obiectiv care i-au determinat esenţa, a reacţiei autorităţilor sovietice şi a populaţiei afectate şi, nu în ultimul rând, a dimensiunii catastrofei umanitare (milioane de morţi, zeci de milioane de înfometaţi pe suprafeţe extinse). Din perspectiva politicii externe, documentele prezintă, în detaliu, atitudinea comunităţii internaţionale, a celei europene, în special, faţă de evoluţia galopantă a flagelului. Prezintă interes discuţiile şi corespondenţa diplomatică înregistrate la nivelul capitalelor europene pe acest subiect, iniţiativele de ajutorare, demersurile concrete de organizare a unei acţiuni umanitare cu caracter unitar şi eficient, în contextul izolării internaţionale a Sovietelor, respectiv, al tensiunilor înregistrate la nivel bilateral cu potenţialii furnizori de ajutoare, inclusiv cu România. Momente importante sunt acceptarea ofertelor de ajutor internaţional (american şi european), cristalizarea cooperării în acest sens, benefică pentru populaţia civilă şi crucială pentru evitarea falimentului regimului de la Kremlin.