Call for papers - Conferinţa „Politică şi antipolitică sub comunism”

Dictaturile comuniste au fost justificate ideologic prin marxism-leninism. Politica - arta de a conduce societatea – a fost legitimată în comunism prin promisiunea eliminării exploatării omului de către om, pentru a construi o societate egalitaristă şi prosperă. Faţă de modelul teoretic asumat oficial realitatea istorică a fost radical diferită. Dar felul concret în care s-a realizat exercitarea puterii în regimurile comuniste este un subiect departe de a fi epuizat prin cercetările actuale.

Intenţia partidelor comuniste de a politiza integral societăţile în care activau a trezit reacţii diverse: de acceptare, de respingere făţişă ori de refuz al participării. Graniţele dintre aceste tipuri de atitudini nu sunt foarte clar delimitate, în timpul regimurilor comuniste existând diferenţe notabile între diverse perioade. 

Toate acestea sunt fenomene istorice cunoscute în liniile lor generale, iar Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului încearcă să le aprofundeze în cadrul conferinţei: „Politică şi antipolitică sub comunism”

Evenimentul va avea loc în 22-23 noiembrie 2012 la sediul INST din Bucureşti, str. Arh. Grigore Cerchez nr.16, Sector 1, Bucureşti.

Conferinţa este deschisă cercetătorilor, universitarilor, doctoranzilor şi tuturor celor care pot aduce o contribuţie originală la tema simpozionului.

  Înscrierile se depun la secretariatul Institutului, prin e-mail la inst.academia@gmail.com sau prin fax la numărul 021/230.76.82 până în 3 noiembrie a.c. Vă rugăm să trimiteţi, împreună cu titlul comunicării, un scurt rezumat al acesteia (maxim 250 cuvinte) şi un CV al autorului(-lor). Rezultatele procesului de selecţie a candidaţilor vor fi anunţate pe 10 noiembrie a.c.

Informaţii preluate de pe blogul INST.

Vasile Buga, O vară fierbinte în relaţiile româno-sovietice. Convorbirile de la Moscova din iulie 1964, INST, 2012

Volumul cuprinde stenograma convorbirilor de la Moscova, în perioada 7-14 iulie 1964, dintre delegaţia Partidului Muncitoresc Român, condusă de Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, şi delegaţia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, condusă de N.V. Podgornîi, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.U.S. 

Convorbirile pun în evidenţă divergenţele apărute în abordarea de către cele două partide a unor aspecte ale politicii interne şi internaţionale, îndeosebi după Plenara C.C. al P.M.R., din aprilie 1964. Documentul publicat oferă cercetătorilor, cadrelor didactice, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria relaţiilor româno-sovietice posibilitatea de a înţelege evoluţia sinuoasă a acestora, libertatea deplină de a judeca asupra forţei argumentelor invocate de membrii celor delegaţii în apărarea poziţiilor exprimate. 

     Cartea are 236 pagini şi poate fi achiziţionată de la INST la preţul de 2,13 RON.

Informaţii preluate de pe blogul INST.

Radu Mărculescu, Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc, Humanitas, 2012

„Volumul Mărturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc îl continuă pe cel intitulat Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică. Mi-am propus să urmăresc în acest volum, în temniţele, închisorile şi lagărele din ţara noastră, atât propria-mi soartă, cât şi pe a acelor camarazi de prizonierat, personagii din amintitul prim volum, ofiţeri ai Armatei Regale Române, care în lagărele sovietice, ca ripostă la inimaginabilele presiuni exercitate asupra noastră de către puterea sovietică spre a face din noi unelte de implantare şi în propria-ne ţară a «raiului comunist», ne situaserăm pe poziţia radicală de rezistenţă. (...) Acesta este, aşadar, subiectul acestui al doilea volum de memorii «concentraţionare»: cei 5 ani petrecuţi de mine în dulcele gulag al patriei noastre.“ (Radu MĂRCULESCU)

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.

Irina Nicolau, Theodor Niţu (editori), „Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara urmată de mărturia lui Cornel Drăgoi”, ediţia a III-a, Humanitas, 2012

„Ceea ce îţi taie respiraţia în aceste pagini este să vezi în ce măsură comunismul a fost o crimă organizată la adăpostul legii şi legitimată prin minciună. Comuniştii apar ca bandiţi legalişti. Ca orice bandiţi, ei înjură, bat, torturează, omoară, numai că pentru cele mai teribile atrocităţi ei au legi. Dinţii se smulg în numele poporului, iar «bandiţi» şi «duşmani ai poporului» sunt cei schingiuiţi, şi nicidecum călăii. Pentru judecătorii-bandiţi, pentru anchetatorii-bandiţi, pentru gardienii-bandiţi, pentru toţi aceştia şi pentru crimele lor – nu există legi. Ei sunt legea şi ei comit crimele în numele legii lor.“ (Gabriel LIICEANU)

„Uite aşa-mi vin în minte... cum mi-au băgat ochelari d-ăştia de tablă, ferească Dumnezeu să ştiţi ce-i asta, şi m-a luat de braţ, că nu vedeam nimica pe coridor. Şi, ori că mi-a pus el piedică, ori m-am împiedicat - că am venit pă brânci, aşa, jos. Şi el mi-a dat cu bocancu aici, în coastă. Trăieşte în Piteşti. [...] El are burtă şi eu m-am uscat, că mă vedeţi cum sunt, numai piele şi os. Sunt ca o mască acum, doamnă, de chinurile care au fost pe mine şi de inima rea pe care am avut-o. Aşa. Şi să viu acasă să nu mai găsesc nimic!! Nimic n-am găsit. Dacă mă tăiam la un deget, eu n-aveam cu ce mă lega. Tot ce-am lăsat în casă şi în magazia mea şi în curtea mea - n-am mai găsit nimic. Nu mai pot să-mi spun tot amaru care a fost în mine şi tot chinu cu care m-a chinuit hoţii ăştia...“ (Elisabeta RIZEA)

    Informaţii preluate de pe site-un Editurii Humanitas.