Apariție editorială: Nicolae Ionescu, Am crezut până la capăt

„Volumul de faţă cuprinde memoriile unui fost detinut politic, memorii ce cuprind un tulburator capitol dedicat fenomenului Pitesti.”

„În acest timp, își face apariția vestitul Brînzaru, cel mai sadic torționar din Securitatea București. Brînzaru a fost luptător de lupte greco‑romane, om bine legat și musculos. «M‑ați chemat, tovarășe general?» Dulgheru: «Da, du‑te și adu sculele!» «Le aduc aici sau sus?» «Le aduci aici, pentru că vrem să stăm de vorbă foarte intim cu acest bandit, de la care vrem să obținem câteva informații.» Brînzaru revine după puțin timp, însoțit de alți doi, purtând o masă, nu prea înaltă, două scaune tip bucătărie, înalte cât masa, mai multe frânghii, un braț de bâte, o bară de fier și un mănunchi de vergele de fier, nu prea groase. Majoritatea celor din cameră s‑au înarmat cu câte o bâtă. Brînzaru m‑a legat cu o frânghie de mâini. Brînzaru a rămas în mijlocul camerei, pe mine m‑a împins spre perete, frânghia era lungă, de aproximativ doi metri. Ordonă: «Începe 263 manejul!»

Apariție editorială: Clara Mareş, Constantin Vasilescu (coord.) Nesupunere şi contestare în România comunistă (Anuarul IICCMER, vol. X)

„Încă de la instaurarea comunismului în România au existat reacţii de opoziţie faţă de noul regim. Dacă pentru primii ani sunt documente care ilustrează un anticomunism manifest la nivelul întregii societăţi, pentru perioada finală reacţiile contestatare sunt mai puţin cunoscute. De la acţiunile unor personalităţi ca Paul Goma, Gheorghe Calciu-Dumitreasa sau Doina Cornea până la atentate cu bombă, greve ale muncitorilor sau revolte ale ţăranilor, volumul prezintă mai multe cazuri de opoziţie faţă de regim atât din epoca Dej, cât şi din epoca Ceauşescu. În completare, câteva studii abordează o serie de politici controversate, precum cenzura în literatură şi presă sau planul de sistematizare rurală, şi reacţiile provocate de acestea.”