Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 115 (2/2020)

  A apărut numărul nr. 115 (2/2021) al Memoria - revista gândirii arestate, care conține două secțiuni tematice dedicate deportărilor care au afectat populația atât de pe o parte, cât și de pe cealaltă a Prutului. Coperta și ilustrația a fost realizată de Corina Gabriela Duma în tehnica colajului digital, folosindu-se de documente și imagini de arhivă despre perioada deportărilor în Bărăgan, respectiv din Basarabia și Bucovina.

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro.

Apariție editorială: Ilarion Chifan, În amintirea partizanului

„Expunerea lui Ilarion Chifan reflectă, printr-o expresivitate de tip literar, aspecte precum dinamica dintre memorii concurente, relațiile dintre memoria și imaginarul local, dintre memoria familială și cea istoriografică, memoria locală fiind privită ca resursă generatoare de valori colective, revelând tensiuni între asumarea ei la modul individual și asumarea la nivel colectiv sau ca producere a unei imagini variabile a aceluiași Destin în același Loc al memoriei sale, la interferența între puterea discursurilor memoriei de a da realitate și puterea uitării de a armoniza și de-dramatiza.

Apariție editorială: Dan Căpățînă, Mă numesc Ana

„Nuvela Mă numesc Ana este una dintre cele mai frumoase povești de dragoste din câte s-au scris în limba română în ultima vreme. Scrisă la persoana întâi, din perspectiva personajului principal, se remarcă printr-o sinceritate sfâșietoare, prin dramatism, printr-un sentiment în cele din urmă tonic al capacității ființei umane de a ieși întotdeauna din întuneric la lumină. Regimul comunist, un regim ilegitim și criminal, a distrus, cum se știe (sau cum din păcate nu se mai știe), multe destine omenești” (Alex Ștefănescu).

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 114 (1/2020)

    A apărut numărul nr. 114 (1/2021) al „Memoria - revista gândirii arestate”, ilustrat cu lucrări semnate de artista Laura Covaci. 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Ion Baurceanu

    Azi, 30 ianuarie 2020 a plecat dintre noi și fostul deținut politic Ion Baurceanu. 

S-a născut la 15 februarie 1931 în Comăneşti, judeţul Galaţi. Studii: liceale, finalizate după eliberarea din închisoare. A fost arestat în 1951 pentru apartenență la organizația „Liga tineretului român” și eliberat la scurt timp. Rearestat la 16 ianuarie 1952 şi condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile Aiud, Baia Sprie, Cavnic, Galaţi, Gherla, Jilava, Periprava, Galați, Rahova. A fost eliberat la 13 aprilie 1964.  

În 2016 a publicat un volum memorialistic cu titlul O viață ratată. Un deținut politic în România, 1951-1964, la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.

Apariție editorială: Vadim Guzun (ed.), Români condamnați în URSS: ordonanțe ale Securității sovietice în arhivele din Odesa, 1930-1949

     „Documentele, materialele și fotografiile incluse în prezenta culegere provin din Arhiva Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), o mare parte dintre ele fiind între timp predate Arhivelor de Stat Odesa (ASO), în contextul unui proces mai larg de decomunizare, extrem de apreciat la nivel internațional și de benefic în plan intern, iar o altă parte aflându-se încă în custodia Direcției Regionale Odesa a SBU.

Apariție editorială: Ionuț Vida-Simiti, Ordinul Sfântul Vasile cel Mare în timpul regimului comunist

„Prezentul studiu, axat pe statutul și activitatea basilienilor români în perioada regimului comunist din România, pornește de la analiza documentelor din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Majoritatea documentelor studiate sunt cuprinse în dosarele basilienilor identificate în ACNSAS, iar altele sunt documente relevante identificate în culegeri de documente sau în anexele unor studii fundamentale.

Apariție editorială: Cornel Jurju, Doina Cornea: dincolo de zid. Individualitate, autenticitate şi opoziţie în comunism (ediţia a II-a, revizuită, cu un cuvânt înainte de Ruxandra Cesereanu)

„Cartea gândită şi concretizată de Cornel Jurju o înfățişează multifațetat pe doamna Doina Cornea: ca om, femeie, mamă, soție, bunică; apoi ca personaj istoric şi etic; ca actant civic şi protestatar; ca mărturisitor şi raisonneur al vremurilor. Este o carte gândită asemenea unui confesional multidisciplinar (cu varii insighturi), de aici valoarea sa dialogală şi oralitatea care alcătuiesc un testimoniu şi un argument pentru un model moral. O carte cu multe teme şi subteme şi reacții, un text ramificat despre neuitare. A nu o uita pe Doina Cornea înseamnă a cunoaşte istoria recentă a României.”

Ruxandra Cesereanu

Apariție editorială, Radu Preda, Ion Vicovan (eds.), Martiriu și memorie din România comunistă. Acta Simpozionului Internațional „Dumitru Stăniloae” 2017

  „Problematica vieții religioase în perioada totalitară, prețul foarte mare plătit pentru supraviețuirea instituțională și pildele de mărturie, dar și cele de lașitate sau duplicitate, nenumăratele forme de rezistență, multe neștiute, sau de compromis salvator, necompromițător – toate acestea, la trei decenii de la recîștigarea libertății, ne chestionează imperativ pentru un răspuns.

Apariție editorială, Arthur Suciu, Drumul către viața privată. Interpretări ale discursului politic postcomunist

    „Drumul către viața privată. Interpretări ale discursului politic postcomunist atestă dispariția liberalismului în România postcomunistă. Deși trecerea de la comunism la democrația liberală a fost obiectivul principal al tranziției, realizarea lui a fost sabotată de mișcări politice neocomuniste sau neoliberale. Lucrarea cuprinde o succesiune de interpretări ale discursului politic postcomunist, concentrându-se asupra perioadei cuprinse între 2004 și 2016. Analizele au un nivel de generalitate variabil, de la analize contextuale până la incursiuni în istoria modernă a României, și au în vedere în mod special două teme: aderarea României la Uniunea Europeană și relația dintre câmpul politic și cel intelectual.