Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Paul Andreescu

   

Astăzi, 18 noiembrie 2022, a plecat din această lumea Paul Andreescu.

S-a născut la 19 iulie 1939 în Negrești, județul Constanța. Studii: liceale. Profesia: contabil și lucrător la mecanizarea evidenței în Centrul Teritorial de Calcul Constanța. A fost arestat la 6 noiembrie 1956 și condamnat la 5 ani închisoare corecțională. A executat pedeapsa în închisorile Constanța, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava. A fost eliberat la 4 noiembrie 1961 cu domiciliu obligatoriu la Rubla, în Bărăgan. 

Redau mai jos un scurt fragment dintr-un interviu realizat de Adrian Sandu la 27 aprilie 2007 și publicat în Cosmin Budeancă (coord.), Experiențe carcerale în România comunistă, I, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 85-105.

„Părinții mei fuseseră mutați, iar după revenirea în oraș au urmat șicanele de rigoare care se făceau oricărui fost deținut politic, adică refuzau să îmi facă mutația. Și nu puteai să ocupi servici pentru că astea erau legate: dacă îți căutai un servici îți cereau mutație, dacă te duceai la mutație îți cereau adeverință din câmpul muncii... După insistențe, după amenințări chiar, am reușit să obțin și mutația, și m-am angajat. Am fost dat afară la intervenția Securității, m-am reanagajat... în final Partidul, atunci când au simțit că este pericolul să mă revolt mai mult decât eram, mi-a aranjat un loc de muncă pe un post de contabil la Abatorul din Constanța. Acolo am lucrat aproape 9 ani. Între timp, erau primele începuturi de informatizare, nici nu se numea de fapt informatizare, că se numea mecanizarea evidenței, și am intrat pe făgașul ăsta, am făcut câteva cursuri și în 1973 am plecat la Centrul Teritorial de Calcul Constanța, că în fiecare județ era câte unul, și toată activitatea de prelucrare automată era concentrată la aceste centre. Și de acolo m-am pensionat în 1999. Între timp am mai făcut și alte cursuri de specializare în informatică, cursuri postliceale...

După ce am ieșit la pensie, dispuneam de timp liber și am hotărât să candidez pentru președinția filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici.”

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 121 (4/2022)

A apărut numărul 121 (4/2022) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Acest număr este ilustrat cu lucrări semnate de Ioan Atanasiu Delamare. 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro. 

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 120 (3/2022)

     A apărut numărul 120 (3/2022) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Acest număr este ilustrat cu imagini din Expoziția Celula creativă Biblioteca Naționalã a României, Spațiul Euphoria (30 septembrie - 13 octombrie 2021). 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro. 

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Radu Ciuceanu

    S-a născut la 16 aprilie 1928 în Gai, o suburbie a Aradului. A urmat Colegiul „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1946, iar în 1947 s-a înscris la Facultatea de Medicină. În același an a inițiat și condus o organizație anticomunistă afiliată la Mișcarea Națională de Rezistență din Oltenia condusă de generalul Iancu Carlaonț. A fost arestat la 22 septembrie 1948 ca student și, după ce a fost anchetat de Securitate, Procuratură și NKVD, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 15 ani temniță grea pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa în închisorile Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Dej, Jilava, Văcărești, Poarta Albă.

În închisoarea Pitești a cunoscut temuta reeducare, fiind torturat în primul mare lot de victime. A încercat să riposteze, dar a fost repede anihilat. Pentru că la întocmirea formalităților s-a declarat elev, în 1950 a fost transferat la penitenciarul Târgșor, unde deși primise ordin să nu vorbească despre ce se întâmpla la Pitești, i-a prevenit pe deținuții de acolo. Ulterior în închisoarea Gherla a fost din nou supus torturilor.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Valentin Cristea

 

   În seara de 27 iunie 2022 a plecat din această lume și fostul deținut politic Valentin Cristea.

S-a născut la 5 iulie 1930 în Comarnic, Prahova. A studiat la Facultatea de Electro-Tehnică pe care a finalizat-o în 1953. A fost angajat ca lucrător operativ la Serviciul „T” al Ministerului Afacerilor Interne, având gradul de locotenent major. Între 1954-1956 a divulgat unui prieten „secrete de stat de importanță deosebită”, privind metodele, mijloacele de muncă și tehnicile operative folosite de organele MAI.

A fost arestat la 8 februarie 1956 și condamnat la 5 ani muncă silnică, pedeapsă majorată ulterior, în urma recursului în supraveghere făcut de Președintele Tribunalului Suprem al RPR, la 7 ani închisoare corecțională pentru „divulgare de secrete de stat”. A executat pedeapsa la MAI închisoarea „B”, Ocnele Mari, Văcărești, Jilava, Râmnicu Sărat. A fost eliberat la 16 ianuarie 1963 din închisoarea de la Râmnicu Sărat.

După eliberare a lucrat la OCPPG Câmpina, ocupând o funcție de cercetător științific și remarcându-se prin mai multe inovații în industria petrolieră.

A compărut ca martor în procesul lui Alexandru Vișinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, fiind singurul deținut politic supraviețuitor al temutei închisori care se mai afla în viață în acel moment. 

Valentin Cristea a fost înmormântat la 30 iunie 2022 în Cimitirul Sf. Lazăr din Câmpina.  

Redau mai jos câteva fragmente despre detenția în închisoarea de la Râmnicu Sărat, așa cum le-a relatat într-un interviu pe care mi l-a acordat mie și colegului meu Constantin Vasilescu la 7 mai 2014, în Câmpina.

New book: Diana Painca, Giving the Past a Voice: Oral History on Communism in Translation

    “This work offers a novel and interdisciplinary approach to Translation Studies by connecting this discipline with the oral history on communism. Following the collapse of the communist regime in the Eastern bloc (1989-1991), oral history interviews became the research method par excellence, providing an alternative version to the distorted public discourse. This book addresses the challenges posed by the translation of transcribed historical interviews on communism. The author’s translation from Romanian into English of an original corpus helps formulate a methodological framework nonexistent, up to this point, within Translation Studies. Additionally, drawing on research in conversation analysis and psychology, the so-called fictive orality of the data is defined according to an innovative tripartite paradigm: vividness, immediacy, and fragmentation.

Bookfest 2022 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

A XV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 1-5 iunie în Pavilionul B2 de la Romexpo.  

Accesul la Bookfest cât și la toate evenimentele din cadrul acestuia va fi gratuit. 

Cei interesaţi pot găsi aici programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2022. 

Am făcut o selecţie a lansărilor și evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile nu am reușit să-mi dau seama de asta.

Apariție editorială: Cornel Jurju, Cosmin Budeancă, „Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958), ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, 2022.

 

    După 20 de ani de la prima ediție (editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002) eu și Cornel Jurju ne bucurăm să anunțăm că interviul nostru de suflet, pe care Lucreția Jurj a avut amabilitatea să ni-l acorde între noiembrie 2000 și februarie 2001, vede din nou lumina tiparului, de data aceasta la Editura Polirom.

Cartea are la bază un interviu de tip „povestea vieții” cu una dintre puținele femei-partizan implicate în rezistența armată anticomunistă din România. Între 1950-1954 a făcut parte, alături de soțul ei, Mihai Jurj, din Grupul „Teodor Șușman”, unul dintre cele mai importante grupuri de opozanți anticomuniști, activ în zona Munților Apuseni între 1948 și 1958. A fost arestată în 1954, condamnată la muncă silnică pe viață și a executat 10 ani de detenție.

În platoul Emisiunii „Omul şi Timpul”

În 10 aprilie 2022, alături de Cornel Jurju am fost invitații lui Rafael Udriște la emisiunea „Omul şi Timpul”, la TVR1. Temele discutate au fost: sovietizarea României și urmările ei; decapitarea elitelor; Grupul Teodor Șușman și rezistența anticomunistă din Munții Apuseni; reeditarea volumului Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Apuseni (Polirom 2022); Memoria - revista gândiri arestate.

     Înregistrarea emisiunii poate fi urmărită aici.