Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 125 (4/2023)

     A apărut numărul 125 (4/2023) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Ministerului Culturii. Acest număr este ilustrat cu imagini din filmul „Libertate”, în regia lui Tudor Giurgiu.

      Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro

Sumar

„Libertate”. Un film pentru a nu uita, p. 5

Anul „Iuliu Maniu” 150 de ani de la naștere 70 de ani de la deces

Marius Andrei - Iuliu Maniu vândut pe 30 de arginți?, p. 7

Turneu editorial Momente din istorie Oradea - Zalău - Șimleu Silvaniei - Pericei -  Bădăcin. Romanul grafic despre Iuliu Maniu de Mihai Grăjdeanu, p. 14

Mădălina Corina Diaconu în dialog cu Pr. Cristian Borz. „Iuliu Maniu. Model pentru generațiile viitoare”, p. 17

75 de ani de la interzicerea Bisericii Greco-Catolice

PS Mihai Frățilă - Dreptatea memoriei și moștenirea credinței persecutate, p. 22

Cristian Vasile - Biserica Română Unită cu Roma și ierarhii săi în câteva momente istorice: 1918, 1948, 2018-2019 și astăzi, p. 25

Fabian Doboș - Mărturia de credință a surorilor din Congregația Maicii Domnului în timpul Persecuției comuniste, p. 30

Andrea Dobeș - Valorificarea muzeală a cercetărilor în domeniul ecleziastic la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, p. 43

Centenar Monica Lovinescu

Marina Dumitrescu în dialog cu Doina Jela. Drama ascunsă a Monicăi Lovinescu, p. 51

Angela Furtună - Codurile Atlantidei, p. 65

Clara Mareș - Virgil Ierunca. Adagio la o biografie, p. 82

Arheologia crimelor comunismului

Gheorghe Petrov - Crimele Securității. Execuția lui Iosif Orșa din Glodghilești, jud. Hunedoara. Cercetări de arheologie judiciară, p. 93

Istoria de lângă noi

Cazul Ing. Gheorghe Ursu. Deghizarea de către Securitate a represiunii politice în infracțiuni de drept comun, p. 105

Memoria în prezent

Serghei Pricopiuc - Relațiile României cu statul rus și importanța garanțiilor euro-atlantice, p. 116

Congresul al XXIX-lea al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, 21-23 septembrie 2023, Călimănești, p. 122

In memoriam Teodor Stanca (1933-2023), p. 124

Proiect cultural-educațional Libertate și modele. Istoria recentă a României prin benzi desenate și interviuri, p. 126

Caravana Istoriei. În căutare de modele pentru prezent și viitor. Jurnal de caravană III, p. 131

Apariție editorială și lansare Lemnul viu. Colecția Revoluția Modelelor, p. 134

apariție editorial. Victor Gordan, Victor. Amintiri din regatul absurdități și al terorii, p. 136

75 de ani de la constituirea Grupului de luptători anticomuniști „Teodor Șușman”, p. 137

Simpozionul Internațional „Experimentul Pitești - PERT ’23”, p. 138

Premiile Fundației Culturale Memoria. Concursul de publicații privind comunismul. Ediția a IV-a, p. 140

Biblioteca Memoria, p. 141

Lista tristeții - Lăcrămioara Stoenescu (1942-2023)

      S-a născut în Giurgiu la 22 februarie 1942. Tatăl ei, Corneliu Stoenescu, a fost avocat și pretor, motiv pentru care a fost arestat și internat doi ani administrativ între 1952 și 1954. La vârsta de 10 ani, Lăcrămioara Stoenescu a fost deportată împreună cu restul familiei în județul Suceava și  a fost eliminată din școală.

A reușit cu greu să își continue studiile și, într-un final, să urmeze Facultatea de Filologie a Universității din București pe care a absolvit-o în 1969. A predat ulterior la Colegiul Cantemir-Vodă din București.

A debutat editorial târziu, cu volumul memorialistic Copii - dușmani ai poporului (2007), la Curtea Veche Publishing (acesta a fost tradus în limba italiană în 2014 la Saecula Edizioni și prezentat la salonul de carte din Torino). Ulterior a mai publicat la editura Curtea Veche De pe băncile școlii în închisorile comuniste (2010, ed. II, 2014), Memoria stigmatelor (2012).

Tot despre perioada comunistă și represiune a mai publicat Muncă forțată în loc de armată, la Editura Militară (2017) sau Memoria anilor ’80. Nouă opozanți ai regimului comunist, Editura Fundației Culturale Memoria (2021), romanul Joimarița, Editura Universitară (2022) sau Destine în furtună, proză scurtă, eLiteratura (2022).

A mai publicat, de asemenea, cărți pentru copii, proză scurtă, romane, poezii, scenarii radiofonice, după cărțile proprii (Am fost dușman al poporului, Tinerețe înlănțuită, Un om nevinovat și Gavril Vatamaniuc - Șoimul Bucovinei, ultimele două în colaborare cu Costin Manoliu), fie după cartea Exerciții de memorie - o paranteză tristă a istoriei de Gleb Drăgan (Deportați în Siberia și De o parte și alta a Prutului) ori Cinci ani în Donbas, după cartea omonimă a lui Carol Aschembrener.

A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România și a colaborat activ la mai multe reviste culturale (România Liberă - suplimentul Aldine, Timpul, Memoria - revista gândirii arestate, Litere, Banchetul, Astralis).

S-a stins în 23 noiembrie 2023. A doua zi, în 24 noiembrie, de la ora 16, urma să își lanseze la Târgul de carte „Gaudeamus”, cel mai nou roman, Pretorul, pe care îl publicase la Editura Universitară. Cartea era inspirată din viața tatălui său și era un proiect editorial în care investise timp, energie și mai ales mult suflet. Din păcate s-a stins cu o zi înainte de acest moment pe care îl aștepta cu nerăbdare.

Bookfest 2023 - evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă

A XVI-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 24-28 mai în Pavilionul B2 de la Romexpo.  

Accesul la Bookfest cât și la toate evenimentele din cadrul acestuia va fi gratuit. 

Cei interesaţi pot găsi aici programul evenimentelor editoriale de la Bookfest 2022. 

Am făcut o selecţie a lansărilor și evenimentelor care au legătură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile nu am reușit să-mi dau seama de asta.

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Paul Andreescu

   

Astăzi, 18 noiembrie 2022, a plecat din această lumea Paul Andreescu.

S-a născut la 19 iulie 1939 în Negrești, județul Constanța. Studii: liceale. Profesia: contabil și lucrător la mecanizarea evidenței în Centrul Teritorial de Calcul Constanța. A fost arestat la 6 noiembrie 1956 și condamnat la 5 ani închisoare corecțională. A executat pedeapsa în închisorile Constanța, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava. A fost eliberat la 4 noiembrie 1961 cu domiciliu obligatoriu la Rubla, în Bărăgan. 

Redau mai jos un scurt fragment dintr-un interviu realizat de Adrian Sandu la 27 aprilie 2007 și publicat în Cosmin Budeancă (coord.), Experiențe carcerale în România comunistă, I, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 85-105.

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 121 (4/2022)

A apărut numărul 121 (4/2022) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Acest număr este ilustrat cu lucrări semnate de Ioan Atanasiu Delamare. 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro. 

Apariție editorială: Memoria - revista gândirii arestate, nr. 120 (3/2022)

     A apărut numărul 120 (3/2022) al Memoria - revista gândirii arestate, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Acest număr este ilustrat cu imagini din Expoziția Celula creativă Biblioteca Naționalã a României, Spațiul Euphoria (30 septembrie - 13 octombrie 2021). 

Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul. Pentru comenzi www.revistamemoria.ro. 

Lista tristeții (foști deținuți politici care ne-au părăsit) - Radu Ciuceanu

    S-a născut la 16 aprilie 1928 în Gai, o suburbie a Aradului. A urmat Colegiul „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1946, iar în 1947 s-a înscris la Facultatea de Medicină. În același an a inițiat și condus o organizație anticomunistă afiliată la Mișcarea Națională de Rezistență din Oltenia condusă de generalul Iancu Carlaonț. A fost arestat la 22 septembrie 1948 ca student și, după ce a fost anchetat de Securitate, Procuratură și NKVD, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 15 ani temniță grea pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa în închisorile Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Dej, Jilava, Văcărești, Poarta Albă.

În închisoarea Pitești a cunoscut temuta reeducare, fiind torturat în primul mare lot de victime. A încercat să riposteze, dar a fost repede anihilat. Pentru că la întocmirea formalităților s-a declarat elev, în 1950 a fost transferat la penitenciarul Târgșor, unde deși primise ordin să nu vorbească despre ce se întâmpla la Pitești, i-a prevenit pe deținuții de acolo. Ulterior în închisoarea Gherla a fost din nou supus torturilor.