StatCounter

vineri, 17 februarie 2012

Incultură sau nostalgie? Sau amândouă? Despre ridicarea unei statui liderului chinez Deng Xiaoping la Bistriţa


The Epoch Times mi-a cerut un punct de vedere faţă de situaţia de la Bistriţa, unde consilierii locali au votat amplasarea unei statui a fostului lider comunist chinez Deng Xiaoping. Redau mai jos textul articolului, care poate fi citit şi aici.

În urmă cu mai bine de două săptămâni am citit pe o reţea de socializare o ştire potrivit căreia liderului chinez Deng Xiaoping ar urma să i se ridice o statuie la Bistriţa. Am crezut, pentru început, că este o glumă. Însă nu eram pe 1 aprilie, iar cele două surse (gândul.info şi citynews.ro) m-au făcut repede să îmi schimb părerea.
Faptul că în România în funcţii de conducere (la nivel local şi central) ajung adesea persoane a căror cultură generală lasă de dorit nu mai este nici un secret pentru nimeni, însă în era internetului, când oricine poate avea acces la informaţii, un efort minimalist ar fi putut să facă lumină în mintea domnilor consilieri locali de la Bistriţa, care, cu „o largă majoritate” şi-au dat acordul pentru amplasarea statuii.
Nu am văzut argumentaţia care a stat la baza acestei decizii. Ar putea fi aceea, că China este o mare putere economică şi trebuie să avem relaţii bune cu ea. Dacă e aşa, în mod cert ridicarea acestei statuii va ridica relaţiile româno-chineze „pe noi culmi de progres şi civilizaţie”. Şi, de asemenea, cred că majoritatea chinezilor care şi-au părăsit locurile natale (din multiple motive, cele politice şi economice fiind preponderente) şi au ales să locuiască în România, unii chiar la Bistriţa, vor aprecia şansa care li se oferă de a-l vedea din nou pe „măritul conducător”, care le-a marcat unora dintre ei viaţa, şi nu neapărat în bine.
În condiţiile în care, la peste două decenii de la căderea comunismului, în România nostalgia după vechiul regim atinge cote îngrijorătoare (18% dintre români cred că a fost o idee bună, bine aplicată, şi peste 40% o idee bună dar prost aplicată[1]) ne putem aştepta în curând la „iniţiative” care să vină în întâmpinarea dorinţei unei importante părţi a populaţiei, şi să i se ridice o statuie şi lui Nicolae Ceauşescu. Şi ne referim aici la iniţiative ale unor aleşi locali, nu la iniţiative particulare, care deja au apărut.
Lăsând ironia la o parte, ceea ce m-a frapat cel mai mult, însă, este faptul că solicitarea de aprobare pentru amplasarea statuii a venit din partea prefectului. Care este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Că prefectul are dreptul la iniţiative proprii sau că poate să susţină diferite proiecte, pe care le apreciază ca fiind de interes public, este o altă discuţie (în cazul acesta iniţiativa a venit din partea unei asociaţii culturale).
Este posibil ca problemele majore prin care a trecut ţara în ultima perioadă să nu le fi permis celor doi premieri (cel fost şi cel actual) să ia la cunoştinţă ceea ce s-a întâmplat la Bistriţa. Suntem, totuşi, o ţară în care comunismul a fost condamnat, iar valorile democratice sunt clamate de politicieni de câte ori se iveşte ocazia. În aceste condiţii, cred şi sper că lucrurile nu vor rămâne aşa, altfel, există posibilitatea să revedem în curând ridicate din nou pe socluri statuile lui Lenin şi Stalin, cei ale căror „idei luminoase” ne-au călăuzit paşii timp de aproape o jumătate de secol, şi care idei se pare că reverberează încă în mintea domnilor consilieri locali de la Bistriţa.

Articole pe aceeaşi temă




[1] Atitudini şi opinii despre regimul comunist din România. Sondaj de opinie publică (http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/raport_sondaj_opinie_publica_iiccmer_mai_2011.pdf)

Dezbatere şi lansare de carte: „Republica Moldova de la Perestroika la independenţă, 1989-1991”

     În 24 februarie, la Iaşi, va avea loc dezbaterea „Republica Moldova de la Perestroika la independenţă, 1989-1991”, la care vor participa: Igor Caşu, Igor Şarov, Gheorghe Palade, Ovidiu Buruiană, Dorin Dobrincu, Flavius Solomon.
Cu această ocazie se va lansa şi volumul de documente Republica Moldova de la Perestroika la independenţă, 1989-1991. Documente secrete din arhiva CC al PCM, Chişinău, Cartdidact, Centrul de Studiere a Totalitarismului, Universitatea de Stat din Moldova, 2011, 638 p. Editori volumului sunt istoricii Igor Caşu şi Igor Şarov (decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, USM).
     Evenimentul este organizat de Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului şi Societatea de Studii Istorice din România şi se va desfăşura începând cu orele 17 în Sala H1 a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (Corpul H - Casa Catargi), B-dul Carol I, nr. 11.

Conferinţă: Dr. Peter Manu, Continuităţi nefericite: ocultarea rasismului interbelic în România postbelică. Studii de caz despre Nicolae Paulescu şi Traian Herseni


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va găzdui conferinţa ţinută de Dr. Peter Manu, Continuităţi nefericite: ocultarea rasismului interbelic în România postbelică. Studii de caz despre Nicolae Paulescu şi Traian Herseni. Dr. Peter Manu este profesor la Albert Einstein College of Medicine din New York, şi s-a specializat în studiul antisemitismului academic din România. A semnat împreună cu Horia Bozdoghină cartea Polemica Paulescu: ştiinţă, politică, memorie (Bucureşti, Curtea Veche, 2010).
     Evenimentul va avea loc miercuri, 22 februarie 2012, ora. 16.00, la sediul IICCMER (Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Bucureşti, sector 2).
Conferinţa va fi moderată de dr. Damiana Oţoiu.
Pentru mai multe detalii despre eveniment vezi mai jos: