A reușit cu greu să își continue studiile și, într-un final, să urmeze Facultatea de Filologie a Universității din București pe care a absolvit-o în 1969. A predat ulterior la Colegiul Cantemir-Vodă din București.
A debutat editorial târziu, cu volumul memorialistic Copii - dușmani ai poporului (2007), la Curtea Veche Publishing (acesta a fost tradus în limba italiană în 2014 la Saecula Edizioni și prezentat la salonul de carte din Torino). Ulterior a mai publicat la editura Curtea Veche De pe băncile școlii în închisorile comuniste (2010, ed. II, 2014), Memoria stigmatelor (2012).
Tot despre perioada comunistă și represiune a mai publicat Muncă forțată în loc de armată, la Editura Militară (2017) sau Memoria anilor ’80. Nouă opozanți ai regimului comunist, Editura Fundației Culturale Memoria (2021), romanul Joimarița, Editura Universitară (2022) sau Destine în furtună, proză scurtă, eLiteratura (2022).
A mai publicat, de asemenea, cărți pentru copii, proză scurtă, romane, poezii, scenarii radiofonice, după cărțile proprii (Am fost dușman al poporului, Tinerețe înlănțuită, Un om nevinovat și Gavril Vatamaniuc - Șoimul Bucovinei, ultimele două în colaborare cu Costin Manoliu), fie după cartea Exerciții de memorie - o paranteză tristă a istoriei de Gleb Drăgan (Deportați în Siberia și De o parte și alta a Prutului) ori Cinci ani în Donbas, după cartea omonimă a lui Carol Aschembrener.
A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România și a colaborat activ la mai multe reviste culturale (România Liberă - suplimentul Aldine, Timpul, Memoria - revista gândirii arestate, Litere, Banchetul, Astralis).
S-a stins în 23 noiembrie 2023. A doua zi, în 24 noiembrie, de la ora 16, urma să își lanseze la Târgul de carte „Gaudeamus”, cel mai nou roman, Pretorul, pe care îl publicase la Editura Universitară. Cartea era inspirată din viața tatălui său și era un proiect editorial în care investise timp, energie și mai ales mult suflet. Din păcate s-a stins cu o zi înainte de acest moment pe care îl aștepta cu nerăbdare.
