Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.
Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.
Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:
