StatCounter

duminică, 21 decembrie 2014

Apariție editorială: Monica Lovinescu, O istorie a literaturii române pe unde scurte. 1960-2000

„Ca şi cum ar fi împlinit un testament nescris al tatălui său, Monica Lovinescu a creat în studiourile Europei Libere un adevărat cenaclu literar. Acolo se citeau scrieri care în România erau interzise, se organizau dezbateri cu autori români şi se comenta, cu pertinenţă, o creaţie literară născută în vremuri de represiune. Căci pe atunci, în ţară, cenzura nu doar mutila producţia scriitorului, ci şi distorsiona ideologic judecata criticului literar.
Cronicile literare ale Monicăi Lovinescu recompun, panoramic, istoria recentă a literaturii noastre. Iar dacă în salonul de altădată al cenaclului Sburătorul, patronat de criticul E. Lovinescu, încăpeau doar puţini, în salonul deschis „pe unde scurte“ a încăput, cum ştim, o întreagă ţară.”
Mai multe detalii pe site-ul editurii Humanitas, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Dan Lungu, Amelia Gheorghiță (coord.), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism

„Ce scriitori aveau succes la public în România comunistă? Cum puteai să obții pe sub mână cărțile sau discurile preferate? Cine lua parte la spectacolele Cenaclului Flacăra sau la Cântarea României? Autorii propun relatări emoționante, amuzante sau insolite despre propriile experiențe culturale de dinainte de 1989. Împreună, poveștile lor formează o imagine de ansamblu a consumului cultural din comunism, în care cărțile, teatrul, muzica, filmele, revistele erau tot atâtea pete de culoare pe fundalul unei perioade apăsătoare și cenușii.”
Mai multe detalii pe site-ul editurii Polirom, de unde am și preluat informațiile de mai sus.

Apariție editorială: Gabriel Moisa, Sorin Șipoș, Igor Șarov (coord.), Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate



„Volumul de faţă cuprinde comunicările prezentate la conferinţa Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate unde au fost prezentate şi analizate noi surse documentare, propunându‑se, în acelaşi timp, noi interpretări ale surselor cunoscute sau a unora inedite, noi ipoteze şi concluzii care scot în evidenţă mecanismele şi limitele statului de a controla, a modela sau remodela istoria naţională şi cea universală. S‑a încercat, de asemenea, delimitarea punctului de contact dintre istoriografie, memoria colectivă şi politică, precum şi analiza unor documente fundamentale pentru istoria istoriografiei. O secţiune importantă din volum este consacrată statutului istoriei în societate şi a studierii istoriei în şcoală, dar şi a evaluării şi reevaluării surselor documentare. Cartea cuprinde o secţiune despre investigarea istoriografiei din perioada comunistă şi a impactului scrisului istoric asupra epocii contemporane, dar este deschis şi spre schiţarea a câteva din noile direcţii de investigare a trecutului din România perioadei post comuniste. Pe de altă parte, lucrarea urmăreşte evidenţierea necesităţii unui demers comun al istoricilor pentru întărirea statutului disciplinei în şcoală şi în societate, de‑a deschide calea pentru teme de cercetare noi şi către cercetări interdisciplinare. Nu în ultimă instanţă, volumul de faţă reprezintă o pledoarie pentru istoria bine scrisă, un imbold ca istoria să‑şi reevalueze constant sursele, metodele şi spaţiul investigat. O pledoarie pentru frumuseţea istoriei ca disciplină de studiu şi de cercetare, dar şi un îndemn de‑a face eforturi către reconsiderarea statutului istoriei şi a profesorului de istorie în societatea contemporană nouă. (Coordonatorii)”
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului:

Apariție editorială: Florin Müller, Societate. Ideologie. Dictaturi

Volum tratează aspecte diverse privind evoluția societății, a ideologiilor și a dictaturilor în România, atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă.
Volumul a apărut la Editura Universității din București.