Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Ion Chirilă

Sâmbătă, 21 ianuarie, la orele 22.10, la spitalul Großadern din München, în urma unui atac de cord, s-a stins din viaţă Ioan Chirilă, combatant cunoscut în exilul român, participant - alături de Ovidiu Beldeanu, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu şi Teodor Ciochină - la acţiunea anticomunistă de la Legaţia Română din Berna, Elveţia, din 14-16 februarie 1955.

Ion Chirilă s-a nascut la 27.12.1931, în satul Crăsnăşeni, judeţul Fălciu (actualmente Vaslui). Tatăl, Ioan Chirilă (născut în 1905 la Crăsnăşeni, comuna Tătăreni, judeţul Vaslui, fost preot ortodox la Crăsnăşeni şi Leoeşti, a făcut şi el fost deţinut politic.

A urmat cursurile liceului „Cuza Vodă” din Huşi şi ale Şcolii „Profesionale Economice”, tot din Huşi, pe care a absolvit-o în 1950.  Între 1949 şi 1950 a fost parte componentă de frunte a organizaţiei de luptă anticomunistă, în ilegalitate „Cruciada albă contra bolşevismului”, cu sediul la Iaşi, condusă de Dr. Niculescu. În prima decadă a lunii iulie 1950, Securitatea locală a emis ordinuk de arestare a anticomunistului Ioan Chirilă şi a lui Dumitru Ochiu, bun prieten şi luptător pentru aceaşi cauză. La 31.07.1950, împreună, au părăsit satul natal şi în noaptea de 06.08.1950 au trecut frontiera, în Iugoslavia, unde s-au predat autorităţilor iugoslave. Au fost ţinuti 3 luni în închisoarea de la Zrenianin. În această teribilă închisoare l-au întâlnit pe Oliviu Beldeanu, cu care s-au împrietenit. După eliberare au fost duşi în oraşul Vârşeţ, pentru 4 săptămâni, după care au fost repartizaţi la lucru în diferite oraşe din Serbia. La 1 septembrie 1951, împreună cu Oliviu Beldeanu a reuşit să ajungă la Triest, unde au rămas în lagărul de refugiaţi „Gezuite”, până în octombrie 1953, când au reuşit să traverseze frontierele Triest-Italia, Italia-Austria şi Austria-Germania, ajungând la München. În decembrie 1953, împreună cu Oliviu Beldeanu, a fost înrolat în trupele auxiliare franceze de la Konstanz - Germania, lângă graniţa cu Elveţia, de unde, după pregătiri minuţioase, în noaptea de 14 februarie 1955, la ora 24, împreună cu Oliviu Beldeanu, Stan Codrescu şi Dumitru Ochiu, a participat la ocuparea legaţiei comuniste române din Berna, Elveţia.

După 48 de ore de clarificări si tratative autorităţile elveţiene i-au asigurat că vor fi judecaţi în Elveţia şi nu vor fi extrădaţi în România (Republica Populară Română) – cum cerea guvernul comunist de la Bucureşti – fiind acceptată condiţia de recunoaştere a acţiunii lor paşnice, ca una cu un caracter de protest contra ideii comuniste de dictatură şi totalitarism.

Informaţii preluate de pe Vetiver, Portalul Scriitorilor Româno-Americani din New York şi Romanian Global News, unde se găsesc mai multe informaţii biografice.

Ioana Diaconescu, Scriitori în Arhiva CNSAS. Intelectuali urmăriţi, arestaţi, condamnaţi, ucişi (1946-1989), Academia Civică, Bucureşti, 2012

În cele 424 pagini ale cărţii, autoarea, Ioana Diaconescu, prezintă 21 de studii de caz referitoare la tot atâţia intelectuali intraţi în malaxorul informativ şi coercitiv al Securităţii. De la tânărul poet Constant Tonegaru, exterminat la 33 ani pentru că a ajutat partizanii din munţi, şi până la Vasile Voiculescu, doctorul „fără arginţi” acuzat că a scris poezie mistică, de la rezistenţi tăcuţi şi demni ca Lucian Blaga şi, prin contrast, până la filosofi şi scriitori care şi-au salvat destinul intelectual rămânând în străinătate, cititorul poate vedea şi judeca destinul culturii într-o vreme de restrişte şi într-o ţară înconjurată de gratii.

Autoarea adaugă studiilor sale, ele însele bazate de citate din arhive, încă 79 de documente în facsimil.

Cartea poate fi achiziţionată de pe site-ul Fundaţiei Academia Civică.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul cărţii.