Ediția a II-a a programului de burse doctorale a IICCMER

În cadrul programului de burse doctorale pe care îl organizează, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează o nouă competiție, pentru anul universitar 2013-2014. IICCMER va pune la dispoziţia tinerilor doctoranzi un număr de cinci burse în valoare netă de 1.500 lei pe lună, acordate pe durata unui an universitar (9 luni).

Condiții de eligibilitate:

Sunt eligibili pentru bursele doctorale ale IICCMER candidații în vîrstă de cel mult 35 de ani la momentul aplicării, înscriși la doctorat în anul universitar 2013-2014, în cadrul unei universități acreditate din România. Nu sunt eligibili angajații IICCMER. Selecția proiectelor va fi realizată de un juriu alcătuit din personalități ale lumii academice românești și internaționale, format prin decizia președintelui executiv al IICCMER.

Mai multe detalii despre condiții pe site-ul IICCMER.

Salon al Memoriei Exilului Românesc dedicat lui Mircea Carp şi memoriei lui Ion Flueraş

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Jockey Club Român, va dedica următorul Salon al Memoriei Exilului Românesc jurnalistului Mircea Carp, figură marcantă a exilului românesc, şi memoriei liderului social-democrat Ion Flueraş, care va fi evocat de nepotul său.

Evenimentul va avea loc joi, 6 iunie 2013, începând de la ora 17.30, la sediul Jockey Club Român, din str. Episcopiei, nr. 9, Bucureşti.

Apariţie editorială: Antoine Roger, Fasciști, comuniști și țărani. Sociologia mobilizărilor identitare românești (1921-1989)

În perioada interbelică, ca şi sub comunism, autorităţile române nu au încetat să glorifice „spiritul naţional” şi să înalţe valorile ţărăneşti. Aceste linii directoare comune sunt, în general, puse pe seama unui antagonism între populaţia majoritară şi grupurile minoritare. Cartea se înscrie împotriva acestei tip de lectură. Pentru a arunca o lumină nouă asupra crizelor de identitate române, este dezvoltată o grilă de lectură teoretică, care combină două variabile: dependenţa economică a României la nivel internaţional, rapoartele stabilite pe plan intern între lideri şi ţărănime).
„După prăbuşirea blocului comunist, istoricii au reînviat dezbaterea privind compararea celor două regimuri totalitare care au marcat în mod profund secolul XX. Atenţia s-a concentrat asupra celor două focare de propagare: Uniunea Sovietică şi Germania nazistă. Problema era de a şti dacă între Gulag şi Holocaust era o relaţie dialectică sau dacă erau fiecare produsul unei logici particulare.
Putem deplasa unghiul analizei luând în considerare o ţară care a cunoscut în mod succesiv două experienţe totalitare: după ce a adăpostit o mişcare fascistă în perioada interbelică, România a fost inclusă în blocul sovietic şi s-a transformat în republică socialistă. Pentru a putea evidenţia câteva trăsături comune celor două perioade, e necesar ca reflecţia să fie focalizată asupra acestor două registre precise: referinţele la identitatea naţională şi locul ocupat de ţărănime în cadrul discursurilor oficiale. În perioada interbelică, dar şi sub regimul comunist, conducătorii români au cântat măreţia naţiunii; ei nu au încetat să glorifice figura ţăranului român. Cele două orientări au fost combinate, până într-atât încât să se prezinte drept aversul şi reversul aceleiaşi medalii.” Antoine Roger

Din cuprins:

Call for papers: International Conference „Higher Education in Socialist East-Central Europe. Economic Planning, Fields of Study, Human Capital Formation”, (Bucharest, November 15-16, 2013)

The international conference we are planning is closely linked to the research project Economic Planning, Higher Education, and the Accumulation of Human Capital in Romania during Communism (1948-1989) financed by the National Research Council but will be supported basically by the University of Bucharest. Its main goal will be to allow comparative insights into the following issues:

- How close was the relationship between economic planning and the allocation of higher education study places in the various socialist countries? What were the main parameters considered by communist decision-makers and/or planners?

- Did the system allow also some agency from below? Which social groups and/or institutions were able to express a voice in the decision-making process? To which degree were the institutions of higher education able to influence the allocation of resources inside the socialist system?

- How do we measure the human capital formation inside the socialist societies? How did the stock of higher education graduates evolve in different communist countries? How did the socialist system integrate the graduates of tertiary education? How big was the wage differential between employees with secondary education and graduates of tertiary education? How did this wage differential vary in time?

Any other topic considered appropriate will be welcomed. While proposals based on a comparative approach are especially encouraged, we are very much interested also in analyses focusing on national and/or local case-studies. We welcome proposals for papers coming from either young or established scholars working in history, economics, or any of the relevant social sciences.

The submission of paper proposals will consist of filling in a proposal form (including contact details, the title of the presentation and an abstract of maximum 1,000 characters – see infra), and of attaching a short CV to epherom@gmail.com.

More details about conference here.