„Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat” - 2011

Şi în acest an, la a V-a ediţie, Universitatea de Vară va analiza modalităţile de amintire şi reamintire sub raport istoric şi biografic a perioadei 1944-1989. Studenţii participanţi vor fi invitaţi să reflecteze asupra diferitelor aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Întrucât efectele acestei perioade încă sunt resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent va ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Contactul cu trecutul va fi realizat, pe de o parte, prin dialogul direct cu cei care au fost martori şi victime ale sistemului represiv comunist, iar pe de altă parte, prin intermediul lectorilor, nume prestigioase pentru cercetarea comunismului românesc şi est-european, dar şi a perioadei post-decembriste.

Dublă lansare de carte la Fundaţia Europeană „Titulescu”

 Fundaţia Europeană „Titulescu”, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Editura Enciclopedică invită pe cei interesaţi la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţilor: Costin Feneşan, Sub steag străin şi Florica Dobre, Florian Banu, Luminiţa Banu, Laura Stancu, Acţiunea „Recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din România (1962-1989).

La eveniment participă, alături de autori, istoricii Dinu C. Giurescu, Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Ion Calafeteanu. 

Evenimentul va avea loc, joi, 19 mai 2011, orele 13,30  la Casa Titulescu, Şos. Kiseleff , nr. 47, Bucureşti.

Liviu Chelcea, Bucurestiul postindustrial. Memorie, dezindustrializare si regenerare urbana

În această perioadă se încheie un ciclu istoric al Bucureştiului. După ce, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenţă economică şi culturală importantă în peisajul oraşului, în ultimii 10-15 ani ea a început să se contracte. Pe lângă procese urbane, cum ar fi suburbanizarea, gentrificarea şi apariţia ghetourilor, dezindustrializarea Bucureştiului reprezintă una din tendinţele majore ale istoriei recente a oraşului.

Dezindustrializarea este o transformare economică, dar şi una culturală. Nu doar icoanele sau castelele au înţelesuri, ci şi tehnologia şi fabrica „semnifică” ceva. „Fabrica” nu este o realitate neutră nici în momentul de faţă, iar punerea în discuţie a trecutului „impur” poate trezi pasiuni situate dincolo de miza acestei cărţi – care caută să contextualizeze, la nivel internaţional, soarta fabricilor din Bucureşti, punând în acelaşi timp în discuţie peisajul urban generat de dezindustrializare, situat între fetişurile „maidanului industrial” şi cele ale „complexului rezidenţial”.

Acest studiu este, în esenţă, mai puţin unul istoric şi de patrimoniu şi mai curând unul de sociologie urbană, cu prelungirile teoretice ale problemei dezindustrializării spre studii de geografie şi istorie urbană, studii de patrimoniu, urbanism sau economia culturii.

       Cartea este însoţită de un DVD care conţine filme ce prezintă o serie de peisaje industriale din diferite zone ale ţării: „Industrial Heritage between Land and Sea” - Sulina, 2005; „Oraviţa-Anina, prima linie de cale ferată montană din România”; „Ferri gloria memor - Metal şi arhitectură în peisajul bănăţean”; „Bucureştiul postindustrial”.      Cuprinsul cărţii aici şi aici

Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Un ideal pierdut: normalitatea – Dorin Tudoran, în dialog cu Nicolae Manolescu

Luni, 30 mai, ora 19.00 - la Ateneul Român (str. Franklin nr. 1-3), are loc  a treia ediţie a Conferinţelor Ateneului Român, iar invitat este Dorin Tudoran.

Biletele vor fi puse în vînzare începînd cu data de 24 mai, la casieria Ateneului. Detalii, la numărul de telefon 021-315.68.75.

Dorin Tudoran (născut la 30 iunie, 1945, Timişoara), scriitor, ziarist şi analist politic, membru al PEN-Cluburilor american şi francez şi de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din România, are o experienţă de peste 30 de ani ca scriitor şi ziarist.

De peste 10 ani lucrează în domeniul dezvoltării internaţionale şi al promovării valorilor democratice, fiind unul dintre cei patru membri ai echipei executive a unei organizaţii nonguvernamentale care a desfăşurat programe de sprijinire a reformelor democratice în 120 de ţări ale lumii. În prezent, este director al Democracy Fellows Program, World Learning, Washington, DC, SUA. A conferenţiat în peste 50 de universităţi occidentale şi americane, a lucrat la postul de radio „Vocea Americii”, a lansat şi condus trei publicaţii apreciate (Agora, Meridian şi Democracy at Large).

Dorin Tudoran, disident: pe 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, împreună cu familia. În faţa refuzului autorităţilor de a-i răspunde, îi adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceauşescu, în care afirmă, între altele: „ca scriitor, cetăţean şi părinte m-am convins definitiv că între credinţele mele cele mai profunde despre Om şi Drepturile sale inalienabile, Libertate şi Democraţie, Dialog şi Opinie, Cinste şi Echitate, Cultură şi Educaţie, Patriotism şi Sacrificiu etc. şi realităţile româneşti de azi există o prăpastie de netrecut”. Pe 8 aprilie 1985, este convocat la Procuratura Municipiului Bucureşti şi ameninţat cu un proces penal. La 25 aprilie 1985, declară greva foamei şi încearcă să obţină o audienţă la Consulatul SUA din Bucureşti. Este transportat (împreună cu fiica sa în vîrstă de 8 ani) la sediul Secţiei 1 Miliţie Bucureşti, unde este anchetat şi reţinut timp de 12 ore. Pe data de 6 iunie 1985 încetează greva foamei. Pe 24 iulie 1985 pleacă din R.S.R. şi se stabileşte în SUA.

Cele mai recente cărţi: Eu, fiul lor. Dosar de securitate (Polirom, colecţia „Document”, 2010) şi Pisicuţ (Somnografii) – Editura Paralela 45, seria „Premiul Eminescu, Opera Omnia”, 2011.

     Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Conferinţă studenţească: Analiza şi asumarea trecutului recent în societăţile post-dictatoriale

 Conferinţa studenţească organizată în perioada 13-14 mai 2011 de către Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (Bucureşti) şi cu Università di Bologna - Forlì (în cadrul proiectului european Me 2 EU: From Memory to Europe), invită la o reflecţie asupra asumării şi înţelegerii trecutului recent în societăţile post-dictatoriale.

Conferinţa este organizată în parteneriat cu Agence Universitaire de la Francophonie, Bureau Europe Centrale et Orientale, Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Delegaţia Wallonie Bruxelles în România, Policy Center for Roma and Minorities, Bucureşti, Europe Direct CENTRAS Bucureşti (Centrul de Informare al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti), ASSP-UB (Asociaţia studenţilor în ştiinţe politice din Universitatea din Bucureşti).

      Programul conferinţei aici.