Conferință susţinută de prof. Dennis Deletant: „Soarta unor activişti români pro-britanici din timpul regimului comunist”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), organizează joi, 18 iulie, orele 17.00, la Grand Hotel Continental din Bucureşti (Calea Victoriei nr. 56, sector 1, Sala Tonitza), conferința „Condamnaţi, dar nu uitaţi: soarta unor activişti pro-britanici din România. 1945-1964”, susţinută de Dennis Deletant, profesor de studii româneşti la Georgetown University, Washington D.C.

După instalarea regimului comunist în 1945, România a trebuit să întoarcă spatele Occidentului şi să privească către Est. Orice persoană care avea legături cu lumea occidentală era automat suspectă şi devenea ţintă a poliţiei politice. Contactul cu „lumea imperialistă” era o acuzaţie gravă, iar cei care întreţineau legături sau care lucrau pentru legaţiile şi instituţiile occidentale s-au transformat peste noapte din funcţionari în victime ale noului regim.

În cadrul conferinţei, Profesorul Dennis Deletant va examina soarta câtorva dintre membrii români ai Legaţiei Britanice, ai Oficiului Britanic de Presă şi ai Misiunii Militare Britanice, arestaţi sub acuzaţia de spionaj în 1949 şi 1950 şi condamnaţi la ani grei de închisoare de către autorităţile comuniste.

Despre Dennis Deletant

Apariție editorială: Florin Anghel, Mioara Anton (coord.), Vecinătăți și ziduri. Români și ruși. Secolele XVI-XXI. Lucrările sesiunii a XVII-a a Comisiei Mixte a istoricilor din România și Federația Rusă, Constanța, septembrie 2012

„Studiile din volumul de faţă pun în lumină importanţa Comisiei bilaterale a istoricilor din România şi Rusia, pe fondul valorii inestimabile a dialogului din lumea ştiinţifică actuală. Din vechime se ştie că muzele vorbesc cu mare folos atunci când armele tac, dar, mai mult, prin dialogul acesta se poate prelungi la infinit tăcerea armelor. Istoricii români şi ruşi vin cu un mesaj al colaborării şi înţelegerii, într-o lume agitată şi încă divizată. Din fericire, mesajul nostru vorbit din timpul lucrărilor sesiunii de la Constanţa se eternizează prin cuvântul scris (tipărit), lăsând viitorului mărturia sentimentelor noastre de bună credinţă în abordarea trecutului. Iar dialogul, chiar şi atunci când se face prin replici contradictorii, este de preferat monologului, fiindcă numai prin dialog se rezolvă crizele şi se ajunge la concordie între naţiuni.”

Informații preluate de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Zilele Rezistenței Naționale de la Sâmbăta de Sus, 19-21 iulie 2013

Ediția a IV-a, dedicată împlinirii a 60 de ani de la parașutările NATO în România comunistă și execuția celor 13 legionari parașutați de aviația SUA (1953-2013)

Organizatorii evenimentului sunt: Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”, Federația Română a Foștilor Deținuți Politici - Luptători Anticomuniști, Asociația Foștilor Deținuți Politici - Făgăraș.

Pentru cei interesați redau mai jos programul evenimentelor:

Apariție editorială: Dumitru Zamisnicu, Credința în zeghe. Preot Dumitru Zamisnicu - evocări

Lucrarea scrisă de nepotul Pr. Dumitru Zamisnicu prezintă o serie de informații despre fostul deținut politic, arestat în 1958 și condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964, el a fost în continuare supravegheat de autoritățile comuniste. A decedat în circumstanțe neclare într-un spital psihiatric, în care fusese trimis de Securitate cu diagnosticul „delir mistic”.

Apariție editorială: Alexandru Paleologu, Filip-Lucian Iorga, Breviar pentru păstrarea clipelor, ediția a III-a, revăzută, 2012

„Ce tulburătoare plutire-n trecut, ce senzaţie de levitaţie în chioşcul din livada de vişini a istoriei îţi dau amintirile lui Alexandru Paleologu! [...] Evocările «conului Alecu» alintă mustrător, ne eliberează şi ne împovărează, ne umilesc şi ne înalţă la iluzia blazonului.” (Dan C. Mihăilescu)

„Diferenţa de vârstă, prima care atrage atenţia, promite un dialog între generaţii şi, de ce nu, între două lumi, dialog în care legătura distrusă de atâta vreme, dintre România precomunistă şi România de astăzi, mai bătrână prin experienţă, dar mai tânără prin ignoranţă, să se poată reface pe cale convivială, afectivă. Mai important decât evocările în sine este tonul în care e făcută, aproape întotdeauna, această pledoarie pentru trecut: deloc «paseist» la modul didactic şi dojenitor, cu o mulţime de aparteuri autoironice şi cu uimitoare vorbe de spirit care pot să califice o situaţie dramatică de viaţă cu eleganţă, fără patetism.“ (Doris Mironescu)

Informații preluate de pe site-ul Editurii Humanitas.