A apărut numărul 85 al revistei „Memoria - revista gândirii arestate”

Pentru cei interesați de numărul 85 al revistei „Memoria - revista gândirii arestate” redau mai jos cuprinsul acestuia.

Apariție editorială: Dr. Gergely Kovács, Csilla Lázár, Dr. Márta Bodó, „Márton Áron, un episcop catolic pe calea crucii”

Cartea îi are ca editori pe Mons. Dr. Gergely Kovács, postulatorul cauzei de canonizare a episcopului Márton Áron, Csilla Lázár, directoarea Muzeului memorial din satul natal al episcopului şi Dr. Márta Bodó, redactor şef al revistei Keresztény Szó (Cuvânt Creştin).

Chiar dacă nu îşi propune să fie exhaustivă şi se concentrează în primul rând pe calea crucii a neclintitului ierarh, publicaţia poate fi considerată una de nişă, oferind pentru prima dată cititorului de limba română posibilitatea de a-l cunoaşte mai bine pe marele episcop transilvănean, despre care până acum s-a publicat prea puţin în limba română.

Apariție editorială: Bodó Márta, Lázár Csilla-Lövétei, Lázár László (eds.): Az idők mérlegén - Tanulmányok Márton Áron püspökről [La cumpăna timpurilor. Studii despre episcopul Áron Márton]

„Volumul conţine lucrări prezentate în cadrul unei conferinţe organizate anul trecut cu scopul de a întruni cercetători angajaţi în analiza activităţii episcopului romano-catolic Áron Márton (1896-1980). În prima parte a volumului sunt prezentate rezultatele cercetărilor legate de rolul lui Áron Márton în viaţa publică şi ecleziastică, iar partea a doua este focusată pe cultul episcopului.

Apariție editorială: Novák, Csaba Zoltán, Tóth-Bartos András, Kelemen Kálmán Lóránt, Újjászületés. Háromszékből Kovászna - Kovászna megye megszervezése és intézményesülése, 1968-1972 [Renaştere. Din Trei Scaune în Covasna. Organizarea şi instituţionalizarea judeţului Covasna, 1968-1972]

„Reforma administrativă din 1968 face parte din planul politico-economic elaborat şi realizat de către Nicolae Ceauşescu şi conducerea de partid. În acest amplu proces de restructurare şi reorganizare, vrând-nevrând partidul s-a izbit de problema naţională, mai ales în cazul zonelor locuite în mare proporţie de către minorităţi, de exemplu Ţinutul Secuiesc, fosta Regiune Autonomă Maghiară. Pe baza primului proiect, această regiune ar fi fost împărţită între judeţele Mureş şi Ciuc-Odorhei în aşa fel încât cea mai mare parte a regiunii ar fi ajuns în componenţa ultimului, numit şi «judeţul mare secuiesc».