„Expunerea lui Ilarion Chifan reflectă, printr-o expresivitate de tip literar, aspecte precum dinamica dintre memorii concurente, relațiile dintre memoria și imaginarul local, dintre memoria familială și cea istoriografică, memoria locală fiind privită ca resursă generatoare de valori colective, revelând tensiuni între asumarea ei la modul individual și asumarea la nivel colectiv sau ca producere a unei imagini variabile a aceluiași Destin în același Loc al memoriei sale, la interferența între puterea discursurilor memoriei de a da realitate și puterea uitării de a armoniza și de-dramatiza.
