StatCounter

luni, 9 septembrie 2013

Apariție editorială: Despina Skeletti-Budișteanu, Descendenţi condamnaţi



„Descendenţi condamnaţi este una dintre acele cărţi utile şi salvatoare. Utilă pentru că ne aminteşte ce a însemnat totalitarismul comunist, ce teribile mutilări a adus el societăţii româneşti, vechilor elite şi destinelor individuale. Salvatoare, pentru că ne oferă amintiri şi percepţii personale care aruncă lumină asupra unei întregi epoci, cu victimele şi călăii ei, cu eroisme şi laşităţi, cu banalităţi şi revelaţii, pentru că ne facilitează accesul la memoria privată a unei familii istorice româneşti.
Cartea ne poartă de la evocările fermecătoare ale strămoşilor (boieri români şi nobili italieni), ale rudelor şi prietenilor, de la plimbările prin casele familiei sau pe străzile vechiului Bucureşti, până la relatarea celor mai groaznice avataruri prin care autoarea şi familia ei au trecut în timpul regimului comunist. Despina Skeletti-Budişteanu e parcă vegheată în permanenţă de figura paternă: odată cu arestarea juristului Radu Budişteanu începe calvarul unei familii, episod dramatic din martiriul unei întregi societăţi.

Apariție editorială: Gheorghe Cojocaru, Ieșirea din URSS

„Declarația de Independență a Republicii Moldova este rezultanta tuturor energiilor naționale și democratice, emancipatoare și creatoare, descătușate în epoca în care URSS, care acaparase în mod fraudulos și prin dictat teritorial românesc dintre Prut și Nistru, intrase într-un proces ireversibil de disoluție.” 

Apariție editorială: Ion Țurcanu, Istoria istoriilor mele

„Nu mă consider un autor talentat și nici destul de perspicace ca să fi știut cum să-mi construiesc mai bine cariera de istoric, de autor, în general, dar și de personalitate publică. Chiar dacă nu am putut merge niciodată cu turma – din motive de caracter, probabil, mai degrabă decît din înțelepciune –, totuși nu mi-a ajuns destulă clarviziune și tărie ca să nu urmez curenții, ci să merg alături sau chiar împotriva lor. De aceea nici nu am putut avea o operă spectaculoasă și o carieră științifică și intelectuală ieșită din comun. Sînt un om simplu, ca oricare din preajma mea, și tocmai asta mă face să cred că aventura mea intelectuală poate avea o anumită relevanță pentru cine vrea să știe ce a fost scrisul istoric în Moldova ultimei jumătăți de veac și ce statut a putut avea oricine nu a avut o alegere mai bună decît să facă din cercetare, din scris sau din cariera universitară o meserie.”
Informații preluate de pe site-ul Editurii Cartier.

Apariție editorială: Paul Nistor, Propagandă și politică externă românească în secolul XX


„Lucrarea de față își propune să investigheze comportamentele externe ale statului român în câteva momente-cheie ale secolului XX: celebrarea a 10 ani de la Marea Unire, Al Doilea Război Mondial, primii ani ai Războiului Rece. Aceste momente, cu încărcătura lor deosebită, forțau guvernele de la București să adopte obiective speciale de politică externă, dar și strategii curajoase de propagandă, care nu s-ar fi derulat în timpuri de acalmie politică. Studiul relațiilor externe ale României are o îndelungată tradiție și de acest subiect au fost preocupați atât istoricii, cât și politicienii vremurilor, începând cu formarea statului modern român. Politica externă a fost întotdeauna un element de prestigiu simbolic pentru guvernele de la București și echivala, adeseori, cu racordarea la Europa sau cu obținerea unei securități politice și militare sporite. Folosirea propagandei în sprijinul obiectivelor de politică externă a fost constantă pe tot parcursul secolului XX, când idealurile națiunii, așa cum erau ele formulate de elita politică existentă la un moment dat, trebuiau să își găsească simpatizanți și protectori în marile cancelarii ale Europei. Lucrarea conține mai multe secțiuni unite prin firul roșu al temei generale. În două dintre ele este analizat aportul profesioniștilor din afara politicii – istorici și artiști – la relațiile exterioare ale României. Celelalte două secțiuni urmăresc, în oglindă, fragmente de politică românească către Vest și Est, după 1945, demonstrând comportamentul atipic al unui stat care își lasă politica ghidată de ideologie.
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.

Apariție editorială: Liliana Naclad, Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste


„Volumul de față reprezintă încununarea unui efort doctoral de lungă durată, din care a rezultat un studiu foarte serios și atent documentat. Autoarea pleacă de la premisa că evenimentele din decembrie 1989 au marcat, în România, începutul unei perioade de evidenta libertate care ține mai degrabă de sfera spiritualului decât de realitatea concretă, cea din urmă implicând remodelarea în timp îndelungat a mentalității și practicilor sociale. Ea își propune să analizeze pe larg acele aspecte ale discursului religios care au fost semne îndeosebi ale libertății spirituale, experimentată ca atare și în sistemul totalitar, dar devenind evidentă în comunicarea rituală propriu-zisă, din spațiul bisericilor, și în comunicarea formală/informală din spațiul mass-media.”
Pentru cei interesați redau mai jos cuprinsul volumului.