Apariție editorială: Jean Schafhütl, Anii pierduti. Amintirile unui arhitect deportat in URSS

„Schafhütl e un intelectual sadea, înalt în viziune şi melodios în expresie. Împotriva opiniei curente că literatura carcerală este nereuşită sub unghi estetic, limba memoriilor de faţă e mătăsoasă. Citeşti volumul cu plăcere, ca pe o mărturie înzestrată cu farmec literar. Autorul nu se lamentează şi nici nu osîndeşte, dar se revoltă împotriva dramei de care a avut parte. De ce a trebuit să treacă prin ce a trecut? Schafhütl se va întoarce în România în 1950, absolvind în final Arhitectura. Anii pierduţi sunt o mărturie cântărind cât ruperea unei tăceri”. Sorin Lavric

Apariție editorială: Levon Harutiunian, Siberia dus-întors

„Carte-document: memoriile unuia dintre armenii supraviețuitori deportați în Siberia, fiind catalogat drept element social periculos. A petrecut 11 ani în sistemul lagărelor sovietice între aprilie 1945 și aprilie 1956, iar paginile sale stau mărturie pentru nenumărate destine frânte de regimul comunist.

Apariție editorială: Mihai Gheorghiu, România dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții

„Într-o bună zi descoperi uimit că exiști, descoperi teribila evidență a lui a fi. Este chiar ziua în care, vânat fiind, ai putea să mori, în care ceilalți, vânați și ei, mor lângă tine atingându-te cu ultima privire, cu ultima respirație, cu ultima nădejde.”

Informații preluate de pe site-ul editurii Eikon, unde cei interesați pot găsi mai multe detalii.

Apariție editorială: Gail Kligman, Katherine Verdery, Țăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)

„În 1949, regimul comunist român, aflat la începuturile sale, a dezlănțuit o intensă și brutală campanie de colectivizare a agriculturii, după modelul sovietic, într-o țară cu un pronunțat profil agrar. Gail Kligman și Katherine Verdery analizează modul în care colectivizarea a zdruncinat din temelii viața rurală, transformând comunitățile sătești tradiționale în organizații birocratice fundamentate pe lupta de clasa. Faptul că oameni slab pregătiți, dintre care mulți nu erau convinși de beneficiile colectivizării, aplicau pedagogii și tehnologii importate din Uniunea Sovietică a avut drept consecință acte de violență greu de controlat chiar și de liderii partidului. 

Apariție editorială: Maria Hulber - Memorialistica detențiilor postbelice românești

„Pentru construcţia acestei ample sinteze asupra memorialisticii închisorilor, am fructificat 46 de surse primare din cele 149 înregistrate în cronologia cărţilor ce aparţin genului literar tratat. De asemenea, am valorificat 34 de volume din zecile de dosare studiate în arhiva CNSAS începând din anul 2010. Multe informaţii inserate în text, precum şi o parte din biografiile reconstituite cu ajutorul documentelor sunt de absolută noutate şi de maximă importanţă. La finalul cărţii se poate consulta o anexă cu 19 fotocopii din dosarele Securităţii deschise pe numele mai multor memorialişti ai detenţiilor politice”. (Maria Hulber)

Apariție editorială: Laura Gheorghiu, Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 și 1987

Comunitatea dispărută. Germanii din România în perioada 1945-1967 reprezintă o lucrare de referință, convingătoare, solidă, prin maniera în care este tratată tema abordată, prin documentația impresionantă, inedită și edită utilizată, prin analizele pertinente expuse în cadrul unui discurs istoriografic sobru și totodată elegant. Publicarea acestei lucrări îmbogățește istoriografia română cu o carte de referință nu numai pentru destinul comunității germane, ci și pentru istoria contemporană a României, o lucrare destinată deopotrivă specialiștilor și opiniei publice.”

Ottmar Trașcă