Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută: politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)

Pornind de la filme ale unor monştri sacri ca Griffith, filmele sovietice de propagandă ale deceniului trei (inclusiv Eisenstein) sau cele propagandistice naziste (Leni Riefenstahl), volumul prezintă filmul românesc de ficţiune – de la peliculele interbelice, începând cu Războiul de independenţă, până la cele ale epocii comuniste. Acestea din urmă sunt diferenţiate în funcţie de perioadele în care au fost produse şi de evoluţiile politice specifice perioadelor respective şi sunt urmate de numeroase studii de caz, între care Directorul nostru, Puterea şi Adevărul, dar şi filme antisistem precum Reconstituirea.

„Filmul românesc de ficţiune s-a născut cu propaganda politică în el, ca un copil infectat cu HIV încă din pântecele mamei. Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii. Pe lângă semnele specifice creşterii, în fiecare etapă de viaţă, tumorile, erupţiile, plăgile s-au dezvoltat şi ele. Coşurile pubertăţii filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienţei politice.

Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii – proporţia lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuşi inversată.

Cu prea puţine excepţii, propaganda din cinema a urmat cu fidelitate liniile politice de evoluţie ale PCR. A fost mai întâi prosovietică, internaţionalistă, antiromâneasca, apoi naţional-comunistă, anticitadină, antiintelectuală, antioccidentală, vehicul al cultului lui Ceauşescu.” (Cristian Tudor Popescu)

    Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom.

Marta Petreu, De la Junimea la Noica

Cele douăsprezece studii reunite în volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până astăzi. Marta Petreu abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe vremea când P.P. Carp soma guvernele României să înceteze războiul pe care îl purtau împotriva populaţiei evreieşti din ţară. De asemenea, se ocupă de felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, de ideile şi atitudinile generaţiei ’27, de complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, de atitudinea lui Noica faţă de Securitate sau de magnificenţa religioasă care l-a făcut pe Cioran să scrie că datoria unui popor este să pună în lumină măcar unul dintre atributele lui Dumnezeu.

Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mână şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.

„Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme când, asumându-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal.” (Marta Petreu)

      Informaţii preluate de pe site-ul Editurii Polirom. 
     Un articol mai amplu despre carte, semnat Claudiu Turcuş, poate fi citit în Observator Cultural.

4 noi cărţi despre Revoluţia din 1989

În 9 decembrie s-au lansat la Timişoara 4 cărţi despre Revoluţia din 1989, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

Cele 4 cărţi sunt:

Născuţi în lanţuri, volum coordonat de Lucian Vasile Szabo, care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională.

Romeo Bălan, Victimele revoluţiei. Timişoara 1989. Autorul, procuror pensionar, a fost implicat direct în cercetările din dosarele revoluţiei de la Timişoara şi relatează lucruri aflate în activitatea pe care a depus-o în funcţia oficială pe care a deţinut-o.

Gino Rado, Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea revoluţiei române din 1989. Timişoara - decembrie 1989. Autorul este vicepreşedinte al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”. În volum se găsesc amănunte din istoria Partidului Comunist Român, Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv acte normative care erau valabile în decembrie 1989.

Cu ocazia evenimentului s-a lansat şi numărul 2/2011 (numărul 9 general) al revistei „M ’89” - buletin ştiinţific şi de informare editat de asociaţia “Memorialul Revoluţiei”.

În revistă sunt articole semnate de Lucian Vasile Szabo, Cristina Tudor, Cornel Florin Seracin, Dumitru Tomoni, Regele Mihai I (discurs în parlament), Adina Hornea Abruda, Simona Mocioalcă, Gino Rado, Liza Kratochwill, Loredana Tănasie.

Cărţile editate de “Memorialul Revoluţiei” nu se găsesc în librării, dar pot fi procurate de la sediul Asociaţiei.

     Informaţii preluate de pe blogul d-lui Marius Mioc.

Premiera filmului: Epopeea naţională cinematografică

Luni 19 decembrie 2011, ora 18, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38) va fi prezentat filmul Epopeea naţională cinematografică, produs de Institutul Român de Istorie Recentă şi realizat de Bogdan-Alexandru Jitea (regia şi scenariul), Floarea Codrea (scenariu), Andrei Lascu (imaginea).

    Prezentarea filmului va fi urmată de o lansare la care participă Adrian Cioroianu, Cristian Tudor Popescu, Florentina Ciuverca, Liviu Tofan.

Claude Karnoouh, „Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007”

A apărut, la Editura Idea Design & Print din Cluj-Napoca, volumul semnat de Claude Karnoouh, Inventarea poporului-naţiune. Cronici din România şi Europa Orientală 1973-2007.

Ediţia românescă a cărţii încearcă să ofere o cheie de înţelegere, sub multiple unghiuri – antropologic, istoric, politic şi filosofic –, a înscrierii societăţii noastre în modernitate, deopotrivă cea culturală, sociopolitică, economică şi tehnică. Mai mult decît o reconstituire riguroasă a genezei politico-culturale specifice a naţiunii-etnie şi a statului său naţional, este vorba despre o reflecţie asupra transformărilor aduse societăţii româneşti de experienţa istorică generală a Estului Europei în ultimele două secole şi, mai ales, în decursul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX. O carte importantă, deci, şi pentru înţelegerea înscrierii noastre în prezentul modernităţii noastre tîrzii, „postcomuniste”, „europene”, „globalizate”.

Lansarea cărţii va avea loc luni, 12 decembrie 2011, orele 17, la Turnul Croitorilor, str. Baba Novac, nr. 35, Cluj-Napoca, în prezenţa autorului.

Vor lua cuvîntul pe marginea cărţii: Aurel Codoban (filosof şi profesor universitar), Corina Iosif (etnolog, cercetător) şi Adrian T. Sîrbu (filosof, cercetător, redactorul cărţii).

      Informaţii preluate de pe site-ul modernism.ro, unde se pot găsi şi fragmente din prefaţa semnată de Sorin Antohi.