Prin amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov, postez aceste imagini de la exhumarea lui Teodor Şuşman (senior), acţiune desfăşurată de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România la Răchiţele între 22-24 iunie 2010.
Prin răbdarea şi amabilitatea arheologului Gheorghe Petrov pot oferi o listă cu principalele ecouri în presă ale exhumării lui Teodor Şuşman. Unele sunt articole ample, altele sunt doar ştiri scurte, însă numărul lor mare demonstrează interesul pentru acest caz, deopotrivă spectaculos şi controversat. Din numărul foarte mare de link-uri am selectat doar publicaţiile importante şi siteurile de ştiri cu trafic apreciabil, în defavoarea colegilor blogeri, care au fost şi ei deosebiţi de activi în a reflecta evenimentul.
Azi, 23 iunie am primit in jurul orei 14 informaţia că rămăşiţele lui Teodor Şuşman, lider al partizanilor anticomunişti din zona Huedin, au fost descoperite la Răchiţele de echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. O să revin în zilele următoare cu imagini de la
acţiunea de exhumare.
Personaj controversat, a stârnit interesul presei, care i-a alocat în trecut, dar mai ales în ultimele zile, destul de mult spaţiu.
Pentru că au apărut extrem de multe greşeli, confuzii şi fabulaţii pe marginea biografiei lui (nu mă refer aici la acuzele care i se aduc), am decis să fac pe wikipedia o prezentare care să fie utilă celor care vor să ştie mai multe detalii despre cine a fost şi mai ales în ce context a acţionat.http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_%C5%9Eu%C5%9Fman_%28senior%29
Joi, 24 iunie, ora 10, în Aula „Regele Ferdinand I” a Institutului de
Istorie Naţională a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii
„Babeş-Bolyai” va avea loc un eveniment editorial special: lansarea ultimelor publicaţii ale
Institutului de Istorie Orală din Cluj-Napoca.
Acestea sunt: Ioana Cosman (editor), Depoziţii
despre viaţă şi moarte. Holocaustul din Nord-Vestul Transilvaniei. Cercetare de
istorie orală; Ioana Cosman (editor), Shoah
în Transilvania de nord. Depoziţii despre viaţă şi moarte; Sînziana Preda, Istorie şi memorie în comunităţile cehilor
din Clisura Dunării; Livia Sicoe-Coroi, Colectivizarea
agriculturii în Raionul Brad între istorie şi memorie (1949-1962); Iulia
Pop, Memoria şi Suferinţă. Consideraţii
asupra literaturii memorialistice a
universului concentraţional comunist; Denisa Bodeanu, Cosmin Budeancă,
Valentin Orga (editori), Mişcarea de
rezistenţă anticomunistă din România. Grupul „Cruce şi Spadă”. Mărturii (ediţia a II-a revăzută şi adăugită), AIO - Anuarul Institutului de Istorie Orală,
IX, AIO - Anuarul Institutului de Istorie
Orală, X.
Toate lucrările au apărut la Editura Argonaut, sub egida Institutului de
Istorie Orală.
Evenimentul va fi moderat de Prof. univ. dr. Doru Radosav. Invitaţi: Prof.
univ. dr. Nicolae Bocşan, Conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta. Prezintă: Conf. univ.
dr. Marius Bucur, Cercet. Dr. Lucian Nastasă, Conf. univ. dr. Ionuţ Costea,
Cercet. Dr. Lavinia Stan, Dr. Iulia Pop, Cercet. Drd. Adrian Boda.
Organizatorii evenimentului sunt: Intitutul de Istorie Orală,
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Institutul de Istorie Naţională, Facultatea de
Istorie şi Filosofie.
O să revin în perioada
următoare cu prezentări mai detaliate ale volumelor.
Luni, 28 Iunie 2010, orele 13.30 în Sala Rotondă a Muzeului Literaturii Române din B-dul Dacia nr. 12 va avea loc o interesantă incursiune în viaţa şi activitatea controversatului critic Adrian Marino, prilejuită de lansarea cărţii semnată de Simona-Maria Pop, Adrian Marino - vârstele devenirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2010.
Invitaţi: Gabriel Andreescu, Virgil Şerbu Cisteianu, Ovidiu Şimonca.
Anunţul făcut recent de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România privind exhumarea lui Teodor Şuşman, liderul partizanilor din zona Răchiţele (Munţii Apuseni) a stârnit deja interesul jurnaliştilor. Un articol echilibrat, care prezintă ambele aspecte ale controversatei poveşti, a apărut în Evenimentul Zilei de vineri, 17 iunie 2010. Detalii la
http://www.evz.ro/detalii/stiri/luptatorul-anticomunist-din-satul-rachitele-898457.html
Joi, 10 iunie 2010 ora 11.00 s-a desfăşurat în
Fortul 13 Jilava un prim eveniment cultural dintr-o serie iniţiată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor,
în parteneriat cu Ministerul Culturii,
cu scopul de a atrage atenţia asupra acestui monument demare valoare istorică,
dar care este prea puţin cunoscut şi valorificat.
Programul a cuprins un vernisaj expoziţie fotografie - Andu
Novac; Intervenţie - Mircea Nicolae; Text - Mugur Grosu.
Au participat foşti deţinuţi politici, ziarişti şi persoane
interesate de trecutul comunist.
Din pacate, factorii de decizie, din domeniu
politic şi cultural au lipsit. Scaunele pregătite pentru ei au rămas neocupate.
La 20 de ani de la prima apariţie, vineri 18 iunie 2010, la Muzeul Literaturii Române (Bd Dacia nr 12), începând cu orele 13.00, va avea loc lansarea numarului 70 al Revistei "Memoria - revista gândirii arestate".
Evenimentul va fi urmat de spectacolul "Un altfel de Crăciun", cu Diana Giubernea, în regia Monei Gavrilaş.
Despre Revista "Memoria" cred că nu are rost să fac prea multe comentarii. Cei care citesc aceste rânduri ştiu cu cât efort şi cu câtă muncă a ajuns să "supravieţuiască" până astăzi şi sper sincer ca dificultăţile de anul trecut să nu apară din nou şi să pună sub semnul întrebării viitorul ei. Spectacolul "Un altfel de Crăciun" l-am văzut anul trecut la Piteşti, cu ocazia comemorării a 60 de ani de la începutul procesul reeducării. Mie personal mi-a plăcut şi îl recomand cu mare drag tuturor.
Între 12 şi 27 iunie a.c., Institutul de Investigare a Crimelor
Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Konrad
Adenauer propun bucureştenilor un exerciţiu de memorie asupra
evenimentelor traumatice din zilele de 13-15 iunie 1990. Pasajul
Universităţii va deveni pentru două săptămâni un loc al memoriei
contestate, printr-o expoziţie care îşi propune să adune mărturii,
imagini şi semne de întrebare asupra României mineriadelor.
Acum 20 de ani, Bucureştiul a fost scena unor violenţe de neimaginat
organizate de statul român împotriva propriilor cetăţeni. Mii de mineri
veniţi în capitală din Valea Jiului au bătut, arestat, violat şi jefuit
sute de studenţi, profesori, oponenţi politici ai regimului, romi,
simpli trecători. Autorităţile au recunoscut existenţa a şase morţi. O
bună parte din cei arestaţi au fost eliberaţi abia peste câteva luni,
fără despăgubiri sau reparaţii fizice ori morale.
Teroarea declanşată în Bucureşti în zilele de 13-15 iunie nu are nici
astăzi, după 20 de ani, o versiune oficială, iar responsabilii nu au
fost încă identificaţi. Memoria acelor zile este compusă din imagini,
cuvinte şi conturul unor morţi pentru care nimeni n-a fost găsit
vinovat. Această expoziţie nu vă propune o naraţiune coerentă, ci doar
un inventar al memoriei traumatice legate de mineriade.
Expoziţia este un puzzle din care lipsesc multe fragmente. Martorii pe
care i-am convocat sunt mulţi, dar şi mai mulţi sunt martorii tăcuţi,
cei care nu ne vor spune niciodată ce a însemnat pentru ei iunie 1990.
Ne lipsesc mărturiile soldaţilor care au fost obligaţi să împuşte
civili care stăteau cu spatele, ne lipsesc mărturiile „minerilor“
curaţi şi tunşi regulamentar, ne lipsesc imaginile detenţiei din
unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa (unde sute de bucureşteni
au fost anchetaţi, umiliţi şi bătuţi), ne lipsesc imaginile
descinderilor în casele romilor din Ferentari, Rahova, Pantelimon
însoţite de jaf, violuri, arestări şi bătăi. Ne lipsesc mărturiile
celor peste 600 de romi arestaţi, maltraţi şi transformaţi în ţapi ispăşitori ai violenţelor acelor zile, dar ne lipsesc mai ales,
imposibilele mărturii ale celor mai tăcuţi martori: morţii.
Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 12 iunie 2010, la ora 19.00, în
pasajul Universităţii, cu participarea organizatorilor. Vernisajul va
fi urmat de vizionarea proiectului de cercetare si performare a
istoriei recente, Capete Înfierbântate, de la ora 20.00 la Facultatea de Arhitectură.
Concept: IICMER, Simina Bădică, Andrei Lascu.
Fotografii: Sorin Vasilescu, Andrei Iliescu, Ilie Bumbac, Agerpress.
Mai multe despre proiectul despre mineriade la: http://mineriade.iiccr.ro/
La 20 de ani de la mineriada din iuni 1990, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează luni, 14 iunie, ora 18 la Muzeul Municipiului Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu nr. 2, dezbaterea „Mineriadele - între violenţă stradală şi rezistenţă civică”.
Invitaţi: Cătălin Avramescu, Andrei Cornea, Rodica Culcer, Andreea Pora, Ioan Stanomir, Dan Tapalagă, Vladimir Tismăneanu. Moderator: Robert Turcescu.
În cadrul ’’Conferințelor Monica Lovinescu’’ organizate de Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, vineri, 11 iunie,
ora 17.30 (Str. Alecu Russo 13-19 etaj 5), Ruxandra Cesereanu (Universitatea ’’Babeş-Bolyai’’,
Cluj-Napoca) va prezenta - Tombola Memoriei. Postcomunismul
românesc: dosariade, lustraţie et Co
De ce a depins în postcomunism recuperarea memoriei în
chestiunea istoriei României în timpul comunismului? Ce anume din conceptul de
"banalitate a răului" a făcut ca memoria să fie sublimata sau evitată
şi doar, în funcţie de context şi politică, să fie recuperată şi asumată
public? Cum se poate discuta astăzi despre etica memoriei?
Motto "Manuscrisele nu ard". (M. Bulgakov)
Marţi, 15 iunie, ora 11.00 la Fundaţia „Nicolae Titulescu”, Şos. Kiseleff 47, va avea loc lansarea volumelor: Florian Banu, „Un deceniu de împiniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 1948-1958, Editura Tipo Moldova şi Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Editura Demiurg. La eveniment urmează să participe, alături de autori, Gheorghe Buzatu, Florin Constantiniu, Cristian Troncotă, Constantin Buşe.
Lavinia Stan, Lucian
Turcescu, Religie şi politică în România postcomunistă şi Lavinia
Stan (coordonator), Prezentul trecutului recent. Lustraţie şi decomunizare
în postcomunism, se vor lansa la Bookfest pe 12 iunie, ora 12,
la standul Editurii Curtea Veche.
Am intrat recent în posesia unei cărţi
interesante şi bine documentată despre kurzi (Adriana Tămăşan, Identitate şi alteritate la
kurzi în secolele XIX, XX, Editura Mega, 2009). În condiţiile în care se cunosc
atât de puţine lucruri despre aceştia, o consider o lectură obligatorie pentru
cei interesaţi de cultura şi civilizaţia Orientului Apropiat, dar în egală
măsură şi pentru înţelegerea unor fenomene politice şi sociale tot mai des întâlnite
în Europa Occidentală. Şi cum avem şi în România un număr considerabil de
etnici kurzi, această carte ne oferă şansa de a-i cunoaşte mai bine.
„Subiectul abordat întruneşte o dublă calitate.
El este exotic şi inedit – cel puţin pentru cititorul din România –, dar, în
acelaşi timp, este puternic ancorat într-o problematică de maxim interes pentru
lumea contemporană. Destinul acestui popor fără ţară oferă atât analistului
istoric, cât şi oricărui individ animat de curiozitate intelectuală o materie
întinsă, fascinantă şi plină de întrebări neelucidate. [...] Autoarea cărţii de
faţă ne oferă o introducere plină de miez în acest dosar istorico-politic.
Capitolele lucrării abordează câteva dintre cele mai interesante aspecte ale
sale: formarea identităţii kurde, rădăcinile istorice ale acesteia, imaginea de
sine sau reprezentările occidentale cu privire la kurzi. Lucrarea ne prezintă
atât datele de bază ale istoriei şi civilizaţiei kurde (populaţie, limbă,
religie, evoluţie politică şi culturală), cât şi imaginarul identitar al
acestei naţiuni. Analiza mecanismelor prin intermediul cărora kurzii şi-au
politizat identitatea reprezintă o contribuţie importantă adusă de cercetarea
Adrianei Tămăşan.” (Prof. univ.
dr. Sorin MITU)
De curând, presa
italiană a scris despre un fapt cu totul inedit: descoperirea întâmplătoare în
arhivele studiourilor „Cinecita” din Roma a peliculei filmului Odessa în flăcări, considerat definitiv
pierdut.
Filmul, realizat în anul 1942, într-o coproducţie româno-italiană este
consemnat în istoria cinematografiei europene şi nu numai, ca o capodoperă a
genului. Despre el au rămas doar cronici, unele consemnări, fotografii şi
afişe.
Având ca subiect drama refugiaţilor din Basarabia în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial, ca şi a ororilor comise de trupele NKVD-ului, predecesoarea
KGB-ului, filmul a fost interzis după ocuparea ţării de către Uniunea
Sovietică, iar protagoniştii acestuia aruncaţi în închisori.
Depus în arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total
oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate într-un cadru restrâns,
mulţi ani Odessa în flăcări a figurat
doar în registrul de evidenţă al arhivelor, apoi a dispărut din scripte.
După decembrie 1989, unii cercetători în istoria filmului au căutat zadarnic să
dea de urma peliculei, investigaţiile ducând la concluzia că ea a fost
confiscată de „consilierii sovietici” din perioada ocupaţiei, după care a fost
scoasă din evidenţe, de către Direcţia presei şi tipăriturilor, fosta cenzură.
S-a mai descoperit că Securitatea a dat un ordin prin care s-a dispus
distrugerea unor filme de război din perioada 1940-1944, considerate fasciste şi
„imperialiste”, duşmănoase „orânduirii socialiste”.
Capodopera cinematografică
aparţine regizorului italian Carmine Gallone,
unul dintre cei mai renumiţi ai timpurilor sale, iar scenariul este semnat de
dramaturgul Nicolae Kiriţescu.
Filmul este o pagină de istorie, arătând lumii, în 1942, la Festivalul de la
Veneţia – unde de altfel a şi câştigat Marele Premiu – ce înseamnă ocupaţia bolşevică
şi teroarea stalinistă.
Fundaţia „Negru Vodă” din Făgăraş,
Biblioteca Universităţii „Transilvania”din Braşov şi
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) organizează
în cadrul proiectului „Remember
- Keep Alive The Past Memory For The Future” expoziţia documentară „Deportarea etnicilor germani din România
la muncă forţată în URSS. O reconstrucţie din documente”.
Expoziţia cuprinde peste 200 de documente
din arhivele CNSAS, legate de dramaticele evenimente de la sfârşitul celui
de-al doilea război mondial, când ocuparea ţărilor din estul Europei de către
armatele sovietice a însemnat începutul unei perioade marcată de încălcări
grave ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de fapte care au distrus
viaţa multor generaţii de oameni. Între acestea s-au înscris şi marile
dislocări şi deportări de populaţii din regiunile şi ţările devenite sateliţi
ai URSS.
Astfel, între
anii 1945-1949, au fost deportaţi în URSS etnici germani din Polonia, România,
Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Ţările Baltice.
Expoziţia descrie unele momente ale
calvarului etnicilor germani din România cum ar fi: preliminariile
deportărilor; deportarea reflectată în documentele Securităţii; reacţii interne
şi internaţionale în legătură cu deportarea etnicilor germani; cazuri fericite
- cum au scăpat de la deportare unii etnici germani; represiunea împotriva
celor rămaşi în ţară - lagărele de muncă; destine individuale ale celor
deportaţi; consecinţele directe şi indirecte ale deportărilor.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 3-11
iunie 2010 în Aula Universităţii „Transilvania”din Braşov, Str. Iuliu
Maniu, nr. 41 A, şi va putea fi vizitată de publicul interesat între orele
10-16.
Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 3 iunie 2010, ora 13.00
Semnalăm apariţia volumului Râsul lui Zarathustra. Eseu asupra timpurilor noastre, Editura Fundaţiei Alfa, Cluj-Napoca. Autorul, Gilbert Danco, este un „produs” al şcolii de filosofie din Cluj, şi după un volum de poezie şi un micro-roman, revine în piaţa cărţii cu acest volum de eseuri, în care încearcă, în manieră proprie, să găsească răspunsuri la câteva teme de actualitate. „Zarathustra a devenit personajul nietzscheean care a diagnosticat moartea Omului şi a profeţit naşterea Supraomului. Privind etica sub care rulăm din secolul XX până în secolul XXI, diagnosticul său şi profeţia sa şi-au dovedit validitatea. Trăim astăzi „dincolo de bine şi de rău”: în schimb, valorile existenţei noastre migrează brownian între ceea ce este şi ceea ce nu este profitabil. Acum Zarathustra tace şi râde... Râde şi tace...”
Sunt de profesie istoric. Îmi plac munca mea, excursiile la munte, muzica rock şi lucrurile amuzante. Restul... e tacere. PS: Punctele de vedere exprimate pe acest blog nu reprezintă în nici un fel punctul de vedere al instituţiilor la care sunt angajat sau afiliat.
