60 de ani de la deportările în Bărăgan din 18/19 iunie 1951

Se împlinesc 60 de ani de la una dintre cele mai triste nopţi de Rusalii din istoria României (18/19 iunie 1951), când peste 40.000 de persoane din Banat au fost urcate în vagoane de tren şi autocamioane şi deportate în Bărăgan. Au fost nevoiţi atunci să îşi părăsească gospodăriile şi agoniseala de o viaţă români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, dar şi refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei. A fost a doua mare deportare din istoria contemporană a României, după deportările din ianuarie 1945, când peste 70.000 de etnici germani au fost duşi la „muncă de reconstrucţie” în Uniunea Sovietică.

O serie de lucrări semnate de Radu Bercea (pictor, caricaturist, desenator, dar şi fost deţinut politic) prezintă pentru cei interesaţi câteva aspecte ale calvarului prin care au fost nevoiţi să treacă deportaţii în Bărăgan. Lucrările, care au constituit şi o expoziţie cu titlul „Deportaţii -Via Dolorosa” pot fi văzute aici.

Ele se regăsesc, de asemenea, într-o carte-album cu acelaşi titlu, realizată de Radu Bercea împreună cu Nicolae Ianăşi, apărută în 2010 la Editura Profin din Drobeta Turnu Severin.

Lansare de carte: Zoltan Rostas, Florentina Ţone: Tânăr student caut revoluţionar, Vol. I, La început a fost frica

 Joi, 23 iunie 2011, ora 18:00, are loc o nouă întâlnire a Clubului Filantropia (în Librăria Cărtureşti - Muzeul Ţăranului Român), ocazie cu care se va dezbate cartea coordonată de Zoltan Rostas şi Florentina Ţone: Tânăr student caut revoluţionar, Vol. I, La început a fost frica, publicată la Editura Curtea Veche în 2011.

Participă: Grigore Cartianu, jurnalist; Adrian Cioroianu, istoric; Doina Jela, scriitoare; Dumitru Sandu, sociolog; Liviu Tofan, director IRIR; şi cei doi coordonatori.

Moderator: Şerban Anghelescu, etnolog

Despre acest proiect, unul dintre coordonatori, profesorul Zoltán Rostás, afirmă: „Ani de zile am auzit în mediul universitar spunându-se că „tineretul de azi”, chiar şi cel din facultăţile de ştiinţe sociale şi umaniste, nu ştie istorie, nu este interesat de aceasta şi habar n-are de Revoluţie.

În astfel de condiţii, ce poate face un profesor de la Facultatea de Jurnalism: îşi trimite studenţii şi studentele după revoluţionari. Ca atare, culegerea de faţă este o altfel de carte, bazându-se nu pe procese-verbale ale unor comisii parlamentare sau pe anchete judiciare, ci pe mărturii înregistrate de tineri de aceeaşi vârstă cu Revoluţia.”

Mai multe informaţii se găsesc pe site-ul MŢR.

Lansare de carte: Victor Roşca – „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste

Am plăcerea de a anunţa că marţi, 21 Iunie ora 18, la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu), va avea loc lansarea cărţii „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste, semnate de dl. Victor Roşca. Volumul a apărut la Editura Curtea Veche.

Despre carte: Ceea ce s-a întâmplat în penitenciarul de minori Târgşor între 1948-1950, „Experimentul Târgşor” cum îl numeşte autorul, este parte din fenomenul complex al „reeducării” care a avut loc în mai multe închisori comuniste. El a avut, însă, câteva caracteristici aparte. În primul rând vârsta „subiecţilor”, care erau, la acel moment, elevi de liceu. În al doilea rând faptul că deşi la Târgşor a fost o reeducare nonviolentă, o parte dintre cei de acolo au ajuns „personaje” importante, ca victime sau ca agresori în „reeducarea” violentă care a avut loc în anii următori în alte închisori (Piteşti, Gherla, Peninsula, Târgu Ocna ş.a.).

„Experimentul Târgşor”, s-a aplicat timp de trei ani asupra a circa 800 de elevi de liceu, utilizându-se ca stimuli în special avantajele şi pedepsele. În acelaşi timp, cei care şi-au manifestat deschis opoziţia faţă de acţiunea de reeducare au fost trimişi disciplinar în alte închisori, sau au fost izolaţi în camere speciale, în condiţii inumane.

Mai multe detalii despre carte şi autor găsiţi aici:

Cartea va fi lansată şi la Făgăraş, în 29 Iunie, ora 16.30, la Fundaţia Culturală „Negru Vodă”.

       Pentru cei interesati, ea poate fi comandata şi pe site-ul editurii CurteaVeche.

Sergiu Soica, Biserica Română Unită din Banat în perioada 1920-1948

Recent a apărut la Editura Eurostampa din Timişoara o lucrare despre Biserica Română Unită din Banat în perioada 1920-1948, semnată de Sergiu Soica.

Lucrarea doreşte să prezinte aspecte din viaţa BRU din Banat în perioada anilor interbelici, dar nu nu numai. După Unirea din 1918 au apărut schimbări la nivelul întregii ţări, în toate domeniile: luase naştere „România Mare” şi evident Biserica Română Unită a trăit din plin această epocă de reînnoire, până la momentele din anul 1948. 

Din paginile cărţii aflăm că viaţa Bisericii Române Unite din Banat, în perioada 1920-1948, a fost una foarte complexă, începând cu grija vieţii spirituale a preoţilor şi a laicilor, episcopia îngrijindu-se de învăţământul confesional, pelerinajele credincioşilor, exerciţiile spirituale pentru preoţi, sinoadele eparhiale şi protopopiale. În ultima parte a cărţii sunt descrise vizitele Nunţiilor Apostolici în Episcopia de Lugoj. Observăm, de asemenea, că scrierile publicate de Biserica Română Unită din Banat în această perioadă au fost variate, extinzându-se de la cărţi de teologie, istorie bisericească, manuale de religie, cărţi de rugăciuni, până la literatură beletristică. În încheiere, acest itinerar istoric scoate la lumină documente ale Bisericii Române Unite din Banat din perioada anilor 1920-1948, în anexele ordonate tematic şi cronologic.

Pentru cei interesaţi, redau mai jos cuprinsul cărţii:

Reportaj despre torţionarul Alexandru Nicolschi

În 12 Iunie 2011 a fost prezentat la TVR1 un reportaj realizat de Camelia Csiki despre unul dintre cei mai cruzi generali de securitate: Alexandru Nicolschi. Acesta a fost principalul colaborator al şefului Securităţii din perioada dejistă, general-locotenentul Gheorghe Pintilie, şi unul dintre principalii decidenţi responsabili pentru implementarea experimentului de reeducare prin tortură care s-a desfăşurat în penitenciarele Suceava, Piteşti, Gherla, Târgşor, Târgu-Ocna, Braşov, Aiud şi Colonia de Muncă Peninsula. 

Detalii privind dosarul de cadre al lui Alexandru Nicolschi aici, iar reportajul prezentat de TVR aici.

70 de ani de la deportările în masă din RSS Moldovenească (13-16 iunie 1941)

La împlinirea a 70 de ani de la deportările în masă din RSS Moldovenească (13-16 iunie 1941), Iunie Institutul de Istorie Socială  „ProMemoria” a organizat la 11 Iunie 2011 o conferinţă ştiinţifică dedicată acestui subiect. Imagini de la conferinţă şi programul acesteia http://promemoria.md/evenimente/11-06-2011/ 

În acest context semnalez şi cartea semnată de Ion Varta: Deportările în masă din RSS Moldovenească, 13-16 iunie 1941. Studiu, documente, Chişinău, Ed. Litera, 2011.

13-15 iunie - Zile Negre, concert comemorativ

 Noii Golani vă invită la un concert care marchează 21 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, din Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. Aceasta a fost cea mai sângeroasă şi mai brutală mineriadă.

Concertul se va desfăşura luni, 13 Iunie, între orele 18-21.

Program: Moment Cristian Paţurcă - in memoriam - Din cântecele golanilor, Nimeni Altu’, Fanas, Katana, Aleku, Focul Viu, Sub orice critică & Skitt.

13-15 iunie, 1990 - istoria NU trebuie uitată!

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) desfăşoară în perioada 13-20 iunie 2011, acţiuni sub tema „In memoria victimelor din 13-15 iunie 1990 - istoria NU trebuie uitată!” prin care se urmăreşte comemorarea tristelor evenimente din perioada 13-15 iunie 1990 şi promovarea principiilor pentru care studenţii au luptat acum 21 de ani, în rândul tinerilor de azi.

Eveniment START, LUNI, 13 iunie, ora 12, Facultatea de Litere - Universitatea Bucureşti, sala Odobescu:  „Ce a însemnat 13-15 iunie, 1990” . Printre invitaţi se număra: Teodor Mărieş - Preşedinte Asociaţia 21 Decembrie 1989, Sorin Ilieşiu - realizatorul filmului Piaţa Universităţii, Antonie Popescu - Senior al Ligii Studenţilor, Lorincz Szell - Vicepreşedinte Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, Eugen Popescu - Director al Romanian Global News. Organizatorii te aşteaptă si pe TINE să aflaţi împreună ce a însemnat 13-15 iunie...

- Expoziţie FOTO „13-15 iunie 1990 - istoria NU trebuie uitată!” - în holul Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti

- Vizionare de film „Piaţa Universităţii” - 13/14 iunie, în universităţile din ţară

ANOSR- este o federaţie apolitică ce reuneşte 72 de organizaţii studenţesti din România, reprezentând 500.000 de studenţi. Rolul ANOSR este de a reprezenta şi promova interesele studenţilor din Romania, sub aspect educaţional, social, economic şi cultural, atât la nivel naţional cât şi internaţional. ANOSR este membru al ESU - European Students’ Union

 Mai multe despre ANOSR şi acţiunile lor găsiţi la http://www.anosr.ro

Victor Roşca, „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste

Semnalez apariţia cărţii semnate de dl. Victor Roşca, „Experimentul Târgşor” - începutul represiunii comuniste, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2011.

Ceea ce s-a întâmplat în penitenciarul de minori Târgşor între 1948-1950, „Experimentul Târgşor” cum îl numeşte autorul, este parte din fenomenul complex al „reeducării” care a avut loc în mai multe închisori comuniste. El a avut, însă, câteva caracteristici aparte. În primul rând vârsta „subiecţilor”, care erau, la acel moment, elevi de liceu. În al doilea rând faptul că deşi la Târgşor a fost o reeducare nonviolentă, o parte dintre cei de acolo au ajuns „personaje” importante, ca victime sau ca agresori în „reeducarea” violentă care a avut loc în anii următori în alte închisori (Piteşti, Gherla, Peninsula, Târgu Ocna ş.a.).

„Experimentul Târgşor”, s-a aplicat timp de trei ani asupra a circa 800 de elevi de liceu, utilizându-se ca stimuli în special avantajele şi pedepsele. În acelaşi timp, cei care şi-au manifestat deschis opoziţia faţă de acţiunea de reeducare au fost trimişi disciplinar în alte închisori, sau au fost izolaţi în camere speciale, în condiţii inumane.

Mai multe detalii despre carte şi autor mai jos

Film despre investigaţia CICCR de la "Râpa Robilor" de la Aiud

    Un scurt filmuleţ produs "la cald" de CICCR despre investigaţia de la "Râpa Robilor" de la Aiud demarată pe 7 Iunie 2011.

Conferinţa Dealing with the Past: The Role of Historians’ Commissions – The Swiss and the Romanian Experience: A Symposium

The Embassy of Switzerland in Romania in partnership with the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of Romanian Exile will organize on June 14 and 15, 2011, in Bucharest, a symposium on the role of historian’s commission in the process of dealing with the past. The event will feature scholars from both countries who were either directly involved in the functioning of such commissions or who have written extensively on their role and significance.

In 2011, Switzerland and Romania celebrate a century of diplomatic relations. The anniversary of our countries’ mutual friendship and historical partnership is an excellent framework of academic dialogue. The symposium will therefore be an opportunity for common, shared knowledge on the difficult task of working through the responsibilities and traumas our recent histories. 

More details here.

Imagini de la investigaţia arheologică de la „Râpa Robilor” Aiud

    Prin amabilitatea colegilor de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) postez câteva imagini de la investigaţia arheologică de la „Râpa Robilor” Aiud, unde comuniştii au ingropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei din localitate. Mai multe detalii despre această acţiune se pot găsi în comunicatul de presă al CICCR aici.

 

Mai multe imagini mai jos.

Lansare de carte la Zalău: Flavia Coposu „Amintiri povestite. Amintiri trăite”

Fundaţia „Corneliu Coposu”, filiala Zalău, în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă şi Centrul de Cultură şi Artă Sălaj organizează vineri, 10 iunie, de la ora 13.00, în Sala „Porolissum” a Consiliului Judeţean, lansarea cărţii Amintiri povestite. Amintiri trăite, scrisă de Flavia Coposu, sora marelui Corneliu Coposu.

„Cartea reprezintă un adevărat document istoric pentru Sălaj şi, în special, pentru Bobota. Flavia Coposu rememorează perioada pe care familia Coposu a petrecut-o la Bobota, până la Dictatul de la Viena, din 1940. Vorbim de perioada cea mai fericită a vieţii familiei Coposu. Surorile spun că în timpul prigoanei din timpul comunismului se refugiau în amintirile legate de Bobota şi Sălaj”, explică dr. Marin Pop, preşedintele filialei Zalău a Fundaţiei „Corneliu Coposu”.

La eveniment vor participa autoarea, Flavia Coposu, cât şi Rodica, cealaltă soră a lui Corneliu Coposu. Surorile Seniorului vor rememora pentru cei prezenţi momente mai puţin cunoscute din copilăria şi adolescenţa fratelui lor şi amintiri legate de viaţa familiei Coposu în Bobota.

Cartea a fost editată cu sprijinul Academiei Civice, iar prima lansare a avut loc săptămâna trecută, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei.

 Informaţie preluată de pe blogul: Bârlogul PNŢCD.

Imagini de la vernisajul expoziţiei „Râmnicu Sărat - Închisoarea Tăcerii (1945-1963)”.

Astăzi, în curtea Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), a avut loc vernisarea expoziţiei „Râmnicu Sărat - Închisoarea Tăcerii (1945-1963)”.

Printr-o construcţie tridimensională în aer liber, concept curatorial al Irinei Hasnas Hubbard, sunt prezentate aspecte din istoria închisorii în perioada comunistă. Sunt reconstituite momente ale vieţii în închisoare (regulamentul de funcţionare, regimul alimentar, pedepsele, modalităţile de comunicare, tratamentul medical, izolarea) şi câteva portrete ale celor încarceraţi aici. 

Expoziţia a fost organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu CNSAS, Fundaţia „Corneliu Coposu”, Arhivele Naţionale şi Ordinul Arhitecţilor din România şi a beneficiat de sprijinul Fundaţiei „Konrad Adenauer”, al Institutului Cultural Român, al Fundaţiei Pro-Patrimonio şi al RPER-Rencontre du Patrimoine Europe-Roumanie. 

Expoziţia poate fi vizitată până pe 17 iunie.

     Mai multe imagini vezi mai jos.

Povestea familiei Șușman istorisită de Traian Șușman

    Pentru cei interesaţi de rezistenţa anticomunistă din România, pe blogul Despre demnitate poate fi citit un interviu din anul 2000, cu Traian Şuşman, fiul lui Teodor Şuşman, liderul grupului de partizani cu acelaşi nume, care a activat în zona Munţilor Vlădeasa.

Imagini de la reînhumarea osemintelor partizanului anticomunist Teodor Şuşman

Prin amabilitatea d-lui Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi voluntar în cadrul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România pot să prezint câteva imagini de la reînhumarea osemintelor partizanului anticomunist Teodor Şuşman. Ceremonialul de reînhumare a avut loc în 2 iunie 2011, de „Ziua Eroilor”, pe un teren al familiei Şuşman aflat la 11 km de Răchiţele, pe Valea Firii, la marginea pădurii spre Padiş. Locul este marcat de o troiţă ridicată de urmaşi în memoria sa. Slujba religioasă a fost oficiată de părintele greco-catolic din Huedin, Viorel Bănuţ.

Programul Conferinţei „Perspective asupra istoriei Europei în secolul XX: continuitate şi revoluţie”

Mai jos prezint pentru cei interesaţi programul Conferinţei „Perspective asupra istoriei Europei în secolul XX: continuitate şi revoluţie”, organizată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului la Bucureşti în 16-17 iunie 2011. Lucrările conferinţei se vor desfăşura la sediu INST, Str. Arh. Gr. Cerchez nr. 16, sector 1, Bucureşti. Pentru detalii tel. 021/230.69.92, fax.021/ 230.76.82; e-mail: inst.academia@gmail.com sau site:www.totalitarism.ro.

Investigaţie arheologică organizată de CICCR în zona "Râpa Robilor" de lângă închisoarea Aiud.

    Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) organizează la Aiud, începând cu data de 7 iunie 2011, o investigaţie arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Râpa Robilor, unde comuniştii au ingropat o parte din elita rezistenţei româneşti, care şi-a găsit sfârşitul între zidurile puşcăriei din localitate. 

    Textul comunicatului de presă  al CICCR mai jos.

Osemintele lui Teodor Şuşman, liderului partizanilor din zona Huedin, au fost reînhumate

În 22-24 iunie 2010, echipa Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (formată din Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza) au descoperit în Răchiţele osemintele partizanului anticomunist Teodor Şusman. În 2 iunie 2011, de „Ziua Eroilor”, aceste oseminte au fost reînhumate pe terenul privat al familiei Şuşman, la 11 km de sat, pe Valea Firii, la marginea pădurii spre Padiş, lângă o troiţă ridicată de urmaşi în memoria sa. Slujba religioasă a fost oficiată de părintele greco-catolic din Huedin, Viorel Bănuţ.

Pentru reînhumare s-a folosit o cutie de brad confecţionată de Teodor Suciu (Volcea), ultimul supravieţuitor al grupului, care a plătit şi taxa pentru expertizarea osemintelor la Institutul de Medicină Legală din Cluj.

În urma experizării s-a stabilit că Teodor Şusman nu s-a sinucis, ci a fost împuşcat de securişti, fiind descoperite nu mai puţin de 6 gloanţe.

Pentru mai multe detalii despre Teodor Şuşman (senior) poate fi consultă şi scurta biografie a acestuia de pe wikipedia.

Semnalez, totodată, un articol despre Teodor Şuşman şi grupul său de partizani, semnat de Bogdan Lupescu, şi publicat în revista „Formula AS”.

Colocviul internaţional „Martiriul în antichitatea creştină şi în secolul XX” – Sighetu Marmaţiei, 2-5 iunie 2011

  Colocviul este organizat de Fundaţia „Academia Civică” în colaborare cu Asociaţia „Oglindanet” cu sprijinul Institutului Cultural Român din Chişinău. Lucrările colocviului se desfăşoară în sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, str. Corneliu Coposu, nr. 4.

Programul colocviului  mai jos